De ce renunţă SUA la amplasarea scutului anti-rachetă în Cehia şi Polonia?

Decizia americanilor de a renunţa la scutul anti-rachetă din Europa de Est are o componentă politico-diplomatică şi una strategico-militară. Şeful Casei Albe, Barack Obama, şi liderul Pentagonului, Robert Gates, au scos în evidenţă cea de-a doua componentă în declaraţiile lor oficiale. Preşedintele american a precizat:

"Am actualizat evaluarea strategiei militare iraniene, şi am ajuns la concluzia că în prezent, Teheranul pune accentul pe rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune, nu pe cele intercontinentale."

În opinia preşedintelui SUA, noul program pe care îl urmăresc americanii este mai potrivit pentru a face faţă ameninţării iraniene.

O schimbare de strategie datorată progreselor tehnice americane ?

Atât Barack Obama, cât şi Robert Gates au subliniat că Statele Unite au făcut eforturi decisive în dezvoltarea sistemelor anti-rachetă.

"Acum avem capacitatea de a intercepta rachetele cu rază scurtă şi medie din Iran", a declarat Gates.

Datorită acestor progrese, nu mai este necesară instalarea unui scut anti-rachetă într-o zonă fixă, ci se pot găsi soluţii mai moderne şi flexibile, a mai adăugat şeful Pentagonului. Conform declaraţiilor sale, rachetele americane vor fi staţionate pe nave militare într-o primă fază. În cea de-a doua etapă, începând din 2015, urmează să fie dezvoltate noi rachete moderne, amplasate la sol. Gates a precizat că negocierile legate de noile planuri americane au început deja, în special cele cu Polonia şi Cehia.

Republicanii din Congres îi reproşează lui Obama că ar fi capitulat în faţa solicitărilor Moscovei

Cu toate că Obama şi Gates au ţinut să sublinieze aspectul strategico-militar al deciziei, motivaţiile politice sunt imposibil de ignorat. Actualul şef al Casei Albe a anunţat deja de la începutul mandatului său că urmăreşte deschiderea unui nou capitol în relaţiile cu Rusia. Decizia de a renunţa la scutul anti-rachetă din Polonia şi Cehia, un proiect faţă de care Kremlinul s-a opus vehement, dovedeşte că Obama îşi doreşte într-adevăr o relaţie mai bună cu Moscova. Tensiunile ruso-americane legate de scutul anti-rachetă au îngreunat cooperarea celor două state în multe domenii importante - înainte de toate, în ceea ce priveşte controversatul program nuclear iranian. În acelaşi timp, preşedintele american a subliniat că Rusia nu a avut niciodată motive reale să se simtă ameninţată de un sistem anti-rachetă în Europa de Est, din moment ce acesta ar viza doar Teheranul.

"Acest aspect este în continuare prioritatea noastră, şi stă la baza deciziei de a renunţa la scutul anti-rachetă din Europa de Est", a mai adăugat Obama.

Iar Gates a mai ţinut să releve:

"Cine afirmă că renunţăm la apărarea anti-rachetă în Europa, dispune de informaţii false sau prezintă planurile noastre cu bună ştiinţă într-un mod care nu corespunde realităţii."

Între timp, preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev, a salutat decizia omologului său american, iar republicanii din Congres i-au reproşat lui Obama că ar fi capitulat în faţa solicitărilor Moscovei.

Autori: Sabine Mueller / Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident