De ce tace comisarul Franco Frattini?

A fost politica de post aderare a României şi Bulgariei una corectă sau nu?! Comisarul s-a eschivat afirmând că „decizia de lărgire la 1 ianuarie 2007 a Uniunii Europene cu Bulgaria şi România a fost una corectă”. Întrebarea nu viza decizia în cauză ci politica post-aderare. Continuînd pe acelaşi ton anost, Frattini a afirmat:

„Am avut dreptate chiar dacă încă acompaniem cele două ţări în consolidarea proceselor de reformă, lupta împotriva corupţiei, eradicarea criminalităţii, o mai bună protecţia a graniţelor externe…”

Să nu ştie domnul Frattini de Remeş şi vestita sa plum brandy? Să nu ştie ce se întâmplă în Italia cu „eradicarea criminalităţii”? Să nu ştie de cei care fac trafic ilegal de persoane la graniţele externe ale României? Ştie dar …de ce tace mâlc?

Domnul comisar a adus apoi în discuţie procesul de monitorizare (pardon, acompaniere) vorbind de rapoartele pe care Bucureşti-ul şi Sofia trebuie să le facă. „Bulgaria şi România vor face un raport pe care îl vor prezenta în martie, cu un plan naţional de strategie…”. Aceleaşi cuvinte găunoase în care realitatea nu se reflectă în nici un fel. Cu alte cuvinte, pentru România rămâne cum am stabilit …cel puţin până la vară.

Franco Frattini a mai afirmat: „Cred că dacă punem împreună motivele de îngrijorare (nivel de corupţie care rămâne ridicat) şi cele de satisfacţie, cred că acestea din urmă predomină.”

Comisarul nu a oferit însă nici măcar un motiv pentru afirmaţia sa. Şi din păcate, se pare că nici nu are vreo unul. La întrebarea „este nevoie de o politică la nivel european pentru rromi”, comisarul Frattini a fost mai nuanţat.

„Europa, toate statele membre au decis cu mai mult timp în urmă să protejeze minoritatea rroma. Dar uneori s-a creat o confuzie privind protecţia minorităţii că întreg şi protecţia indivizilor, ca persoanele vulnerabile, copii care sunt forţaţi să cerşească or femei sechestrate. Acesta nu este de acceptat. Dacă vrem să protejăm o minoritate, nu înseamnă că trebuie să tolerăm violarea drepturilor individuale…În timp ce protejăm drepturile persoanelor care au o lungă şi importantă istorie şi cultură, cum este cazul minorităţii rrome, trebuie să apărăm, înainte de toate, persoanele, indivizii, fiinţele umane… aceasta este diferenţa între a avea o strategie asupra minorităţii şi una privind copii (şi femeile, n. red).”

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană poate oferi României bani pentru integrarea rromilor la ei acasă dar nu în Europa. Rămâne de văzut ce fac aceştia când ajung în Italia! Comisarul european a mai precizat că Planul de Acţiune nu a ajuns încă la Bruxelles. Bulgaria şi-a făcut „temele” încă de săptămâna trecută.