Declaraţie de război împotriva cenzurii - Google se retrage din China

Şeful departamentului juridic al Google, David Summon, a publicat în blogul concernului o adevărată declaraţie de război la adresa guvernului chinez, a cenzurii precum şi a oprimării. David Summon a situat în mod explicit atacurile via internet împotriva companiei sale şi a altor firme, în contextul dezbaterilor mondiale pe marginea libertăţii de expresie. Pentru gigantul în domeniul motoarelor de căutare, acest drept constituie fundamentul activităţii sale, care asigură şi încrederea utilizatorilor în securitatea internetului.

Putem presupune că decizia de a se retrage din China a fost deja adoptată de către consiliul de administraţie al concernului Google, deoarece, cine vrea încă să negocieze nu face asemenea declaraţii în public. Casa Albă fusese înştiinţată cu privire la atacurile cibernetice înaintea opinmiei publice, şi prin urmare, secretarul american de stat, Hillary Clinton, a cerut pe un ton intransigent ca Beijingul să colaboreze în vederea găsirii hackerilor.

Retragere strategică cu tam-tam mediatic

Pe cât de multă vâlvă a stârnit în Occident anunţul făcut de Google, pe atât de puţin interes a trezit în China. Ştirea a fost puternic cenzurată.

Dar chiar dacă Google se va retrage cu adevărat din China, pentru majoritatea utilizatorilor spaţiului virtual nu se va schimba nimic, deoarece, altfel decât în restul lumii, pe piaţa chineză Google nu este lider ci se află mult în urma concurentului autohton Baidu.

Prin urmare există şi speculaţii conform cărora Google a hotărât să se retragă cu tam-tam mediatic de pe o piaţă în care, în ciuda străduinţelor din ultimii patru ani, nu a reuşit să obţină un profit notabil, şi nu că ar fi vorba de trezirea bruscă a conştiinţei companiei referitoare la protecţia drepturilor omului în China.

Modelul chinez de succes sub semnul întrebării

Pentru guvernul chinez, demersul concernului Google este în orice caz jenant, aruncând o lumină proastă nu doar asupra cenzurii internetului în China, ci şi asupra atacurilor cibernetice efectuate probabil la ordinele statului, cum ar fi de pildă atacurile hackerilor din toamna trecută împotriva asistenţilor corespondenţilor străini în China sau descoperirea aşa-numitului "ghostnet" care infectase 1200 de computere în ambasade, ministere de externe şi în biroul lui Dalai Lama.

Mai presus de toate, decizia concernului Google pune pentru prima oară la îndoială modelul de succes al economiei chineze din ultimii 30 de ani, care constă în constrângerea companiilor străine de a se supune, pentru a avea acces la piaţa chineză cu un potenţial de miliarde, unor condiţii pe care nu le-ar fi acceptat nicăieri altunde în lume, incluzând acceptarea chair a pirateriei intelectuale. În cazul Google, ar fi însemnat şi acceptarea regimului de cenzură. Un lucru imposibil pentru o companie al cărei motto este: „Don't be evil!“ (Nu fi rău!)

Autor: Matthias von Hein/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Medana Weident