Deconspirări şi ...conspiraţii

Afacerea , extrem de complicată şi pe de-asupra, explozivă, pare demnă de romanele unui John le Carre. Cu onoarea şifonată şi cu piciorul rupt, sprijinindu-se în cîrje, Lewis Libby a compărut pentru prima dată în faţa justiţiei, declarîndu-se ... nevinovat. In vîrstă de 55 de ani, fostul director de cabinet al vicepreşedintelui Dick Cheney nu este singurul citat în acest proces de pomină. Dar mai întîi de ce se face vinovat Lewis Libby? De sperjur, de depoziţii false şi de obstrucţionarea justiţiei. El riscă 30 de ani de detenţie şi o amendă de 1,25 milioane dolari. In faţa tribunalului federal de la Washington Libby şi-a apărat cu străşnicie politicoasă nevinovăţia. Audierea a durat doar 10 minute.

Următoarea este programată pe 3 februarie. Observatorii relevă că procesul riscă să se prelungească cu efecte nedorite asupra campaniei electorale pentru Senat şi Congres, programată la mijlocul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Bush a cărui onestitate personală este pusă la îndoială pentru prima oară de peste jumătate din cetăţenii americani. Faptul se datorează nu în ultimă instanţă şi afacerii Plame Wilson , extrem de complicată în sine şi cu grave consecinţe politice.

La 25 octombrie Lewis Libby a demisionat din funcţiile deţinute la Casa Albă în urma inculpării sale de către procurorul special Patrick Fitzgerald. Acesta l-a învinuit pe Libby de a fi indus în eroare membrii camerei de acuzare asupra rolului pe care l-a deţinut în scurgerea de informaţii către presă referitoare la identitatea unei agente CIA Valerie Plame, nimeni alta decît soţia lui Joseph Wilson, fost ambasador care l-a acuzat pe preşedintele Bush de a fi motivat public războiul împotriva lui Saddam Hussein uzînd de false informaţii privind programul nuclear al ex-dictatorului irakian. Dacă deconspirarea agentei Plame de către Libby ar constitui un act punitiv îndreptat împotriva soţului ei , cert este că deconspirarea oricărui agent secret CIA se pedepseşte prin lege în Statele Unite. Dacă Libby ar fi confirmat în repetate rînduri presei, conform capului de acuzare, că Valerie Plame a fost o agentă CIA, tot el este cel care a declarat în faţa tribunalului că nu a făcut decît să repete informaţiile pe care el însuşi le-a primit de la ziarişti. In cursul anchetei, procurorul special a interogat numeroşi responsabili guvernamentali precum şi ziarişti pe care i-a obligat să-şi divulge sursele de informaţii. Judith Miller, jurnalistă la NEW YORK TIMES a suportat 85 de zile de detenţie pînă să se decidă să furnizeze detalii asupra conversaţiilor pe care le-a avut cu Libby .

Scandalul ia proporţii , procurorul intenţionînd să-l citeze şi pe Karl Rove, artizanul realegerii lui Bush la şefia Casei Albe. Rove ar fi făcut declaraţii false în timpul anchetei judiciare. WASHINGTON POST relatează că înalţi responsabili ai administraţiei Bush consideră că preşedintele va trebui să-l îndepărteze din anturajul său pe Rove. Nu este exclus ca Dick Cheney însuşi să fie inclus în ancheta judiciară el fiind cel care l-a informat pe Libby asupra identităţii agentei CIA Valerie Plame. Cazul Libby deţine din perspectivă politică un redutabil potenţial exploziv şi fiindcă el readuce în discuţie argumentele „intervenţiei preventive americane în Irak.” In plus, întreg scandalul dă apă la moara opoziţiei democrate care deja a forţat Senatul şi Congresul la o sesiune cu uşile închise menită să forţeze definitivarea raportului parlamentar privind eventualele manipulări ale informaţiilor despre Irak înaintea războiului din 2003.