Deconspirarea Securităţilor est-europene

Oficiul a deconspirat în deceniile următoare numeroşi colaboratori ai poliţiei politice. Multe victime au aflat ce informaţii strânseseră torţionarii şi turnătorii despre ei. La două decenii de la prăbuşirea comunismului în estul Europei, problema moştenirii totalitare rămâne însă una grea.

A durat până în decembrie 2008 până s-a reuşit să se creeze o reţea a institutelor esteuropene de studiere a arhivelor fostelor poliţii politice comuniste, care le include pe cele de la Berlin şi Bucureşti. Dar nu toate ţările ex-comuniste s-au arătat dispuse să se ralieze acestei reţele. Republicile baltice de pildă au refuzat. In genere situaţia asumării trecutului totalitar e foarte diferită de la ţară la ţară. Potrivit expertului german Hans Altendorf, „în Polonia s-a înfiinţat o instituţie similară celei germane abia la finele anilor 90. Alte ţări au fost mai rapide".

În Cehia accesul nelimitat la dosarele securităţii comuniste s-a acordat abia anul trecut. In schimb în Slovenia ministrul justiţiei, un fost UTC-ist, a blocat multă vreme activitatea instituţiei de elucidare a trecutului totalitar. Noile elite esteuropene, e de părere Altendorf, se tem adesea de informaţiile conţinute în dosarele întocmite pe baza informaţiilor furnizate de turnători.

Probleme are şi Bulgaria, unde deschiderea arhivelor s-a produs de curând dar a dus totuşi la deconspirarea unui mare număr de politicieni care au fost informatori sau agenţi ai poliţiei politice. Germania a avut în context o situaţie privilegiată, întrucât, spre deosebire de Bulgaria sau alte ţări ex-comuniste, fosta RDG a încetat pur şi simplu să existe.

Fapt este, că deplinul acces la arhive reprezintă, potrivit expertului german, „o contribuţie esenţială la distrugerea monopolului asupra informaţiilor deţinut de vechile elite". În plus, deschiderea dosarelor nu numai că îi demască pe făptaşi, ci apără şi persoanele nevinovate acuzate pe nedrept de colaborare cu fostele poliţii politice ale regimurilor totalitare.

Altendorf a salutat înfiinţarea reţelei diverselor consilii naţionale pentru studierea arhivelor serviciilor secrete esteuropene, pentru că, sub îndrumarea KGB-ului rusesc, aceste poliţii politice au cooperat la rândul lor. STASI bunăoară întreţinea structuri proprii în ţările de la Marea Neagră în care cetăţenii Germaniei răsăritene îşi făceau concediul.

Pe de altă parte Alterndorf a deplâns menţinerea sub obroc a arhivelor ruseşti şi tendinţa manifestată în ultimul deceniu la Moscova de a se restrânge tot mai mult accesul la dosarele KGB-ului.

Autori: Bernd Riegert / Petre M. Iancu
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu