Democraţia şi interesele economice

Dar nu despre acestea este vorba azi în primul rînd în comentariile apărute în ziarele germane şi străine , deşi problematica ridicată de viziunea creştin-democraţilor şi creştin-socialilor asupra viitorului, evidenţiată cu prilejul congresului lor , sau vizita cancelarului Gerhard Schröder în China , un stat încă foarte îndepărtat de valorile autenticei democraţii, sunt marcate tocmai de unele structuri ale inegalităţii, elemente pe care le regăsim în foarte controversatele rezultate ale studiului PISA.

Germania primeşte iarăşi note slabe pentru elevii ei dar mai ales pentru eroarea de a întreţine un sistem de învăţămînt în care originea socială a şcolarilor joacă un rol decisiv în buna lor pregătire.Cu alte cuvinte, sistemul german de învăţămînt se situează departe de frecvent invocatul principiu al egalităţii de şanse.

Ce şanse are Germania de a face parte din Consiliul de Securitate ONU? Unul din obiectivele vizitei cancelarului Schröder în Imperiul de Mijloc este şi acela de a obţine sprijinul Pekinului în realizarea ambiţiilor Berlinului. Ambiţii pe care le nutreşte şi Italia, constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, criticînd deopotrivă pelerinajul occidental la Pekin cît şi efectele pernicioase ale ascensiunii economice a Chinei cu ajutorul Europei, ascensiune care va încuraja ambiţiile expansioniste şi belicoase ale regimului comunist chinez.

Mai tranşantă este atitudinea cotidianului HANDELSBLATT care critică miopia politicii actualului guvern german. Germania nu dispune încă de o politică aptă să reacţioneze la esenţa dictatorială a regimului de la Pekin, uitînd că şi atunci cînd se bucură de o formidabilă creştere economică, dictaturile nu-şi pierd pornirile agresive rămînînd instabile. Ziarul economic citat nu exclude eventualitatea ca Imperiul de Mijloc să se democratizeze în drumul său spre economia de piaţă, dar în aceeaşi măsură, atrage atenţia asupra riscului major al spulberării acestei speranţe. Si tocmai de aceea Schröder, care militează pentru acordarea unui rol major Germaniei pe eşichierul politicii mondiale ar trebui să nu se rezume doar la a lăuda progresele economice ale gazdelor chineze ci ar trebui să-şi şi critice prietenii - afirmă BERLINER ZEITUNG, amintindu-le cititorilor că în fiecare an în China circa zece mii de persoane, dintre cele condamnate la pedeaspa capitală, sunt executate.

Dispune oare opoziţia politică din Germania, alias Uniunea Creştin Democrată şi Creştin Socială, al cărei congres s-a încheiat prin realegerea Angelei Merkel la conducerea partidului , de o viziune şi de un concept politic eficient pentru a face faţă problemelor prezentului şi viitorului? Greu de crezut devreme ce pînă şi ziaru DE TELEGRAF din Olanda vecină constată că cele două zile de lucrări ale congresului de la Düsseldorf nu au putut risipi dezorientarea partidului chiar dacă Stoiber a declarat triumfalist că UCD şi UCS vor guverna Germania, putînd mai bine să o facă decît actuala coaliţie. Iar ovaţiile asurzitoare ale delegaţilor la congres nu au putut camufla profunda scindare internă a formaţiunii - între conducerea centrală şi organizaţiile regionale scrie cotidianul flamand de DE MORGEN nu fără a-şi exprima mirarea că UCD a început să cînte pe ciudata strună a patriotismului.Motiv pentru care şi presa autohtonă, BERLINER KURIER de pildă se întreabă dacă Germania are realmente nevoie de un surplus de patriotism cînd de fapt soluţia reală a problemelor integrării străinilor se află în mîinile politicii şi nu în scandarea de sloganuri patriotarde.