Democraţie şi transparenţă

„Este pentru prima dată că un tribunal internaţional intentează proces unui stat acuzat de crime de război scrie azi ziarul EL PAIS , remintindu-le cititorilor că masacrarea la Srebrenica în 1995 a 8000 de musulmani a fost calificată drept genocid. Astfel, ochiurile reţelei justiţiei internaţionale se strîng tot mai mult în jurul celor răspunzători de comiterea în istoria recentă a Europei a unei crime de război. Karadzici şi Mladici, principalii vinovaţi, trebuie să ajungă pe banca acuzării – scrie cotidianul spaniol citat. „Nici după anii care au trecut de la bombardamentele NATO şi răsturnarea de la putere a dictatorului, Serbia nu a atins stadiul modernităţii. Trecutul sîngeros este mitologizat, criminalii de război trec drept eroi naţionali iar ţara se crede o victimă a unei străinătăţi duşmănoase.(...) În materie de democraţie, drepturile omului şi înţelegere a istoriei, Serbia este o pată neagră dar şi dovada că este uşor să alungi un tiran cu bombe dar mult mai greu greu să emancipezi un popor bombardat” - scrie azi cotidianul KURIER referindu-se la istoricul proces de la Haga intentat unui stat care s-a făcut vinovat de crime de război. Concluzia ziarului austriac poate fi extrapolată fără nici un artificiu asupra situaţiei din Irak. De astă dată însă, ziarele germane se opresc cu insistenţă asupra unui aspect al activităţii serviciilor secrete germane de informaţii BND, scos la iveală, ca deobicei în ultima vreme de presă, mai exact de cotidianul american NEW YORK TIMES. Cotidianul DIE WELT observă că guvernului federal nu-i rămîne altceva de făcut decît să dezmintă informaţiile, plasîndu-se astfel din nou în inconfortabila situaţie de a se dezvinovăţi. Dată fiind însă acurateţea planurilor, inclusiv a schiţelor publicate în cotidianul american, este greu de crezut - opinează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG - că o cooperare a BND cu colegii americani ar fi o pură invenţie. Din care motiv, OSTSEE ZEITUNG pledează din nou pentru investigarea cazului de către o comisie parlamentară. Cine declanşează o campanie de acest fel trebuie să răspundă şi întrebării „cine este contra cui şi de ce”. Nici administraţia Bush nici CIA nu au interes în instituirea unei comisii parlamentare de investigare a cazului BND, atrage atenţia TAGESSPIEGEL din Berlin . Afacerea BND pare să fi eclipsat împlinirea la 1 martie a 100 de zile de guvernare a coaliţiei negru-roşu. Angelei Merkel, guvernarea pare a-i face plăcere scrie DIE WELT relevînd metoda şefei guvernului german : mai întîi mirarea, apoi învăţarea lecţiei şi pe urmă aplicarea celor învăţate. Bătaie de cap par a-i da Angelei Merkel doar partenerii de coaliţie – social democraţii nehotărîţi, dezorientaţi, lipsiţi la ora actuală de instinctul puterii scrie STUTTGARTER NACHRICHTEN. Armonia ce domneşte în sînul coaliţiei ar putea să-i deruteze însă şi pe alegători scrie NORDKURUIER în timp ce AUGSBURGER ALLGEMEINE atrage atenţia că la cele aproape 100 de zile de guvernare, marea coaliţie nu a trecut încă marile probe de rezistenţă ce-i stau în faţă - reforma sistemului de asigurări sociale şi medicale, reforma pieţei de muncă. Nici azi, din coloanele de comentarii ale presei germane şi internaţionale nu lipsesc prognozele , recomandările şi îngrijorările generate de răspîndirea gripei aviare. Valul de panică a atins şi rafturile supermarket - urilor scrie cotidianul LE SOIR din apropiata Belgie în timp ce din Franţa vecină ziarul LA MONTAGNE crede că răspîndirea maladiei se datorează şi cantităţilor insuficiente de medicamente necesare combaterii virusului. Reîntîlnim azi în paginile cotidianului DIE PRESSE o temă reperată deja săptămîna trecută , mai exact pe 22 februarie în paginile cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG şi anume, conflictul în jurul universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Azi, ziarul vienez publică pe pagina de politică internaţională o corespondenţă semnată de Peter Bognar din care rezultă că profesorii universitari maghiari de la universitatea clujeană fac exerciţii de revoltă. Dincolo de tensiunile generate de revendicarea creerii a trei facultăţi de limbă maghiară în cadrul Universităţii Babeş - Bolyai, articolul semnalează existenţa unor tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale de la Bucureşti, între UDMR şi restul membrilor coaliţiei, tensiuni generate de proiectul de lege a statutului minorităţilor a cărui votare în parlament este întîrziată de reticenţele PD. Articolul menţionează că în România trăiesc 1,4 milioane de etnici maghiari.