Democraţie fără rădăcini

În timp ce, în ediţia sa online, Die Welt rezumă în câteva rânduri cele petrecute în ultima vreme la Bucureşti, Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un amplu articol cu titlul "Lupta neobosită a cleptocraţilor".

Autorul, Karl-Peter Schwarz, constată: "Guvernul Ponta a eşuat până acum în tentativa de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu (...) Statul de drept românesc s-a dovedit mai rezistent decât s-au aşteptat cleptocraţii. Încercările de intimidare a judecătorilor Curţii Constituţionale şi de manipulare a listelor electorale, după referendum, au dat greş, Traian Băsescu şi-a reluat locul la Palatul Cotroceni. Totuşi războiul absurd pornit contra preşedintelui şi justiţiei independente, departe de realitatea românească şi adevăratele problemele cu care se confruntă ţara, război care a pricinuit României daune ireparabile, nu a luat încă sfârşit".

Cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung consacră subiectului astăzi o pagină întreagă, publicând două articole, unul semnat de Rudolf Hermann şi altul, în care se fac comparaţii cu evoluţiile din Ungaria şi Bulgaria, apărut sub semnătura lui Daniel Ursprung. Cel dintâi apreciază că, odată cu întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, "s-a relansat lupta pentru controlul justiţiei".

Daniel Ursprung porneşte de la recentele evenimente din România şi analizează situaţia din sud-estul UE: "Criza politică, declanşată la finele lunii iunie de USL, dovedeşte cât de slab înrădăcinate sunt principiile democraţiei şi ale statului de drept. Acestea sunt folosite adesea drept instrumente ale puterii". 

Neue Zürcher Zeitung mai notează că "şi în Ungaria, din 2010 încoace, se observă o dispreţuire similară a regulilor de joc democratice, în favoarea unei politici de putere". Referitor la Bulgaria, "alt copil problemă al UE",  cotidianul din Zürich atrage atenţia că un recent sondaj de opinie dă motive serioase de teamă privind stadiul democraţiei şi al statului de drept. Potrivit sondajului, o treime din populaţia Bulgariei respinge democraţia, favorizând, în schimb, tendinţele autoritare. În contextul problemelor acute cu care se confruntă ţara, scrie ziarul citat, o bună parte a populaţiei consideră o mână forte drept răul cel mai mic.

Revenind la România, Neue Zürcher Zeitung apreciază că "actuala confruntare politică nu poate fi înţeleasă decât drept tentativa unei clase politice corupte de a împiedica tragerea sa la răspundere pentru fărădelegile comise sau pierderea privilegiilor".

Ziarul conchide că "principalul ajutor de care se bucură în prezent democraţia românească vine din afară. După experienţa făcută cu Ungaria, Vestul a reacţionat prompt la criza românească, arătând limpede că nu este tolerată încălcarea valorilor fundamantale ale demcoraţiei şi statului de drept".

În ediţia sa online, cotidianul vienez Die Presse publică un reportaj referitor la situaţia romilor în România, realizat în localitatea Periam de lângă Timişoara. Aici a fost înfiinţat, în 2008, un centru de zi, care oferă servicii sociale pentru 50 de copii romi. Finanţatori externi ai instituţiei sunt "Erste Stiftung" şi Caritas. Crina Morteanu, angajată a "Erste Stiftung", ea însăşi de etnie romă, deplânge faptul că romii nu pot beneficia întru totul de programele UE, deoarece acestea prevăd găsirea unui partener român pentru cofinanţare.