Democraţii frânează iniţiativele lui Obama de liberalizare a comerţului

Între cei care au refuzat să-i ofere sprijin preşedintelui Obama s-au numărat, surprinzător, şi numeroşi deputaţi ai Partidului Democrat. În cele din urmă, Camera Reprezentanţilor a votat, ce-i drept, cu o majoritate fragilă datorată masivului sprijin republican, în favoarea aşa-numitei Autorităţi de promovare a comerţului (TPA) dar, anterior, o largă majoritate compusă din democraţi şi republicani a respins ferm programul de ajutorare a angajaţilor americani, afectaţi de mutarea în străinătate a propriilor locuri de muncă. Şi fiindcă Senatul a contopit cele două iniţiative într-un singur pachet de legi, este necesară acum reluarea lor în discuţie, cu şanse de izbândă tot mai reduse.

Pachetul de legi supranumit "Fast Track" (banda de depăşire) este menit să-i confere guvernului în următorii şase ani competenţe sporite pentru a negocia acordurile de liber schimb TPP (cu Asia-Pacific) şi TTIP (cu UE). Preşedintele ar putea astfel negocia fără a fi deranjat de amendamentele congresmenilor, urmând să supună abia la final noile acorduri votului în Parlament. Conform iniţiativei prezidenţiale, deputaţii n-ar mai dispune nici de capacitatea de a amenda retroactiv acordurile sau de a le bloca prin diverse tertipuri procedurale.

Din dorinţa de a obţine aceste competenţe sporite, preşedintele Obama s-a întâlnit înaintea votului din Dealul Capitoliului cu congresmenii democraţi, pe care a încercat să-i câştige de partea sa. Se pare însă că argumentele prezidenţiale nu mai au ponderea necesară, având în vedere că lui Obama i se încheie mandatul peste mai puţin de doi ani. Până şi Nancy Pelosy, şefa grupului parlamentar democrat, a comunicat oficial că se opune planurilor prezidenţiale.

Astfel, Obama are toate motivele să-şi facă griji în legătură cu principala iniţiativă economică pe care a lansat-o în cel de-al doilea mandat al său de preşedinte. Este vorba de semnarea acordului TPP cu state din zona Asia-Pacific, aflat într-o fază de negociere mult mai avansată, comparativ cu acordul TTIP vizându-i pe europeni.

Pe lângă SUA, din planificata zonă de liber schimb de la Pacific vor face parte alte 11 ţări. Este vorba de Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Vietnam. Administraţia de la Washington speră că acest acord va putea fi semnat până la finele acestui an. În privinţa acordului TTIP cu ţările UE, există în schimb serioase îndoieli că se vor putea finaliza tratativele înainte de ianuarie 2017, când se încheie mandatul lui Obama.

Temerile democraţilor

Casa Albă s-a aliat în strădaniile sale de a liberaliza şi mai accentuat comerţul cu liderii conservatorilor republicani din Congres. Doritele tratate sunt combătute mai ales de aripa de stânga a taberei democrate, fiindcă aceasta se teme că va fi stimulată şi mai tare migrarea locurilor de muncă din SUA spre ţări cu mână de lucru mai ieftină. De asemenea, unii congresmeni se tem că nu vor mai fi aleşi dacă îşi pierd sprijinul sindicatelor.