Democratizarea Transnistriei

Conferinţa s-a vrut axată pe patru teme de discuţii implicând Transnistria, şi anume: eforturile de stabilizare şi democratizare, drepturi şi libertăţi, mass media şi accesul liber la informaţie. Ultima parte a fost rezervată găsirii unor soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Din intervenţiile organizaţiilor non-profit care militează in regiune s-au desprins câteva concluzii relevante pentru actuala stare de fapt. Oligarhia instaurată in Transnistria se bazează pe venituri realizate din afaceri comerciale profitabile sau din trafic de persoane, ţigări, substanţe radioactive, arme şi adopţiile ilegale. Toate acestea au condus la o îmbogăţire fără precedent a apropiaţilor regimului Smirnoff, fapt care anulează şansa instaurării unei administraţii democratice in Transnistria. Doamna Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent din România, a susţinut in intervenţia sa, ideea dezvăluirilor partenerilor de afaceri ai regimului Smirnoff, fapt care ar putea închide ”robinetul” prin care vin banii oligarhiei din Tiraspol. Soluţia propusă are insă şi inconveniente majore pentru jurnaliştii de investigaţie, singurii care ar putea dezvălui afacerile oneroase ale regimului transnistrean. Ioana Avădani, despre riscurile dar şi avantajele unor asemenea investigaţii: Jurnaliştii (care ajung in Transnistria, n.red.) riscă închisoarea sau un regim dur de detenţie. Ceea ce propunem noi este trimiterea unor “desanturi” de jurnalişti de investigaţie şi publicarea in exteriorul Transnistriei a materialelor astfel rezultate. Este vital ca lumea să ştie ce anume se întâmplă acolo, fiindcă Transnistria nu face parte din agenda internaţională a marilor canale mediatice. De altfel, reprezentantul Comisiei Europene, Raul de Luzenberger, a anunţat un suport financiar de două milioane de euro din partea UE, ajutor destinat organizaţiilor non-guvernamentale din Republica Moldova. Problema unor astfel de fonduri, atunci când vine vorba de Transnistria este următoarea: nu se ştie niciodată in ce mâini ajung.

Reprezentanţii unor asociaţii civice de peste Nistru, au atras atenţia că, parte din organizaţiile non-guvernamentale aparţin fostului KGB sau au in componenţă persoane provenite din sfera serviciilor de informaţii ruse. Pe de altă parte, mai mult de 50% din opinia publică din Republica Moldova nu cunoaşte nimic despre activitatea unor astfel de organizaţii. Ca atare, numai o parte infimă a societăţii civile ar fi reprezentată de asociaţiile non-profit. Mai mult, autorităţile publice, atât din Transnistria cât şi de la Chişinău, asociază câteodată pe reprezentanţii societăţii civile cu militanţii revoluţiei oranj sau ii acuză de destabilizare politică. Ar mai fi de remarcat şi ritmul lent de elaborare a proiectelor politice venite din partea diplomaţiei româneşti, in ciuda discursurilor pe tema interesului pentru Republica Moldova. Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent: "Există o oarecare inerţie intre momentul de la care s-a decis ca Estul să fie o prioritate pentru politica noastră şi până in momentul când vor începe să apară proiecte concrete. Cred că este o inerţie tehnică a sistemului dar mai aşteptăm să vedem dacă apar astfel de proiecte."