Deputaţii europeni iau act de raportul privind statele-candidate
10 martie 2004Publicitate
În Parlamentul European se vor prezenta astăzi rapoartele privind progresele realizate de cele 10 state-candidate, plus România şi Bulgaria. Cu această ocazie se va vorbi, potrivit raportorului Elmar Brok (preşedintele creştin-democrat al Comisiei de politică externă) şi de o serie de deficite grave. Astfel, în forul legislativ de la Strassbourg va fi abordată, între altele, corupţia endemică din România, lipsa libertăţii presei, vor fi menţionate neajunsurile din justiţie, cazurile de tortură din beciuriule poliţiei, precum şi faptul că ţara a devent o placă turnantă a traficului cu fiinţe umane. Ca o consecinţă a acestor adevăruri dramatice, deputaţii europeni, Comisia Europeană dar şi guvernele occidentale vor recomanda reorientarea strategiei de admitere a României în UE.
În principiu - se arată în raportul final al Parlamentului European - toate cele 10 state-candidate, ce urmează a fi primite în UE pe data de 1 mai sunt pregătite pentru acest pas istoric. Totuşi, la o cercetare mai atentă, există încă o serie de carenţe substanţiale, în Polonia, Slovacia, dar şi în alte ţări-candidate. Sunt deficite care îi provoacă îngrijorare raportorului din Parlamentul European, Elmar Brok, responsabil pentru problematica extinderii. " Trebuie să recunoaştem că administraţiile nu funcţionează încă aşa cum trebuie, pentru a fi apte să realizeze verificări, sau să întocmească programele necesare obţinerii de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Trebuie de asemenea să spunem deschis că nu există peste tot cadrul juridic adecvat, necesar investiţiilor, fiindcă justiţia nu este peste tot imparţială. Problema corupţiei joacă şi ea un rol, fiind în parte rodul neajunsurilor enumerate mai sus", a spus Elmar Brok.
În raportul său privind Polonia, expertul creştin-democrat în materie de politică externă, constată "cu îngrijorare, că fenomenul corupţiei continuă să persiste în economie şi politică". De aici rezultă, în opinia lui Brok, o scădere a prestigiului clasei politice de la Varşovia, paralel cu amplificarea nemulţumirilor sociale. În plus, raportul cere Poloniei să transpună integral în practică măsurile de protecţie a mediului în agricultură.
Brok nu doreşte să prezinte Polonia drept "oaie neagră" a procesului de extindere. Totuşi, ţinând cont de suprafaţa şi populaţia ţării, el consideră că lipsurile existente încă au o pondere mai mare, comparativ cu restul statelor. De aceea, în opinia expertului alinierea la standardele europene va mai dura, în mod realist, câţiva ani buni. " Cunoaştem dificultăţile acestui proces, dată fiind experienţa dobândită cu reconstrucţia fostei RGD. Nici acolo nu am reuşit să transformăm lucrurile de pe o zi pe alta, şi la mai aproape 15 ani de la reunificare există încă probleme mari, în ciuda imensului sprijin oferit de vestul Germaniei", a declarat Elmar Brok.
Printre probelemele statelor-candidate se mai numără igiena alimentelor, carenţele din sistemele de asistenţă veterinară şi protecţia minorităţilor.
În raportul parlamentarilor europeni este cuprinsă şi situaţia României şi Bulgariei, două ţări ce urmează a fi primite în UE, după cum se ştie, în anul 2007. În timp ce Bulgaria este percepută ca înscriindu-se în grafice, parlamentarii ameninţă indirect România cu suspendarea procesului de negociere, în cazul în care nu realizează rapid progrese. Elmar Brok a precizat: "Întreruperea negocierilor este oricând posibilă. Cred însă că nu acesta este ţelul nostru, nici al UE şi nici al României. Este însă important că am dobândit experienţă cu cele 10 state candidate. Putem vedea acum unde am greşit în procesul de negociere, dacă am greşit, astfel încât să nu mai repetăm aceste erori în negocierile pe care le purtăm cu cei doi candidaţi."
Pe lângă corupţie şi independenţa parţială a justiţiei, deputaţii europeni constată că în România libertatea presei nu este garantată, că s-au înregistrat cazuri de tortură în aresturile poliţiei şi că ţara a devenit o placă turnantă a traficului de persoane. În consecinţă, deputaţii europeni, Comisia de la Bruxelles şi guvernele occidentale recomandă reorientarea strategiei de integrare a României.
În principiu - se arată în raportul final al Parlamentului European - toate cele 10 state-candidate, ce urmează a fi primite în UE pe data de 1 mai sunt pregătite pentru acest pas istoric. Totuşi, la o cercetare mai atentă, există încă o serie de carenţe substanţiale, în Polonia, Slovacia, dar şi în alte ţări-candidate. Sunt deficite care îi provoacă îngrijorare raportorului din Parlamentul European, Elmar Brok, responsabil pentru problematica extinderii. " Trebuie să recunoaştem că administraţiile nu funcţionează încă aşa cum trebuie, pentru a fi apte să realizeze verificări, sau să întocmească programele necesare obţinerii de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Trebuie de asemenea să spunem deschis că nu există peste tot cadrul juridic adecvat, necesar investiţiilor, fiindcă justiţia nu este peste tot imparţială. Problema corupţiei joacă şi ea un rol, fiind în parte rodul neajunsurilor enumerate mai sus", a spus Elmar Brok.
În raportul său privind Polonia, expertul creştin-democrat în materie de politică externă, constată "cu îngrijorare, că fenomenul corupţiei continuă să persiste în economie şi politică". De aici rezultă, în opinia lui Brok, o scădere a prestigiului clasei politice de la Varşovia, paralel cu amplificarea nemulţumirilor sociale. În plus, raportul cere Poloniei să transpună integral în practică măsurile de protecţie a mediului în agricultură.
Brok nu doreşte să prezinte Polonia drept "oaie neagră" a procesului de extindere. Totuşi, ţinând cont de suprafaţa şi populaţia ţării, el consideră că lipsurile existente încă au o pondere mai mare, comparativ cu restul statelor. De aceea, în opinia expertului alinierea la standardele europene va mai dura, în mod realist, câţiva ani buni. " Cunoaştem dificultăţile acestui proces, dată fiind experienţa dobândită cu reconstrucţia fostei RGD. Nici acolo nu am reuşit să transformăm lucrurile de pe o zi pe alta, şi la mai aproape 15 ani de la reunificare există încă probleme mari, în ciuda imensului sprijin oferit de vestul Germaniei", a declarat Elmar Brok.
Printre probelemele statelor-candidate se mai numără igiena alimentelor, carenţele din sistemele de asistenţă veterinară şi protecţia minorităţilor.
În raportul parlamentarilor europeni este cuprinsă şi situaţia României şi Bulgariei, două ţări ce urmează a fi primite în UE, după cum se ştie, în anul 2007. În timp ce Bulgaria este percepută ca înscriindu-se în grafice, parlamentarii ameninţă indirect România cu suspendarea procesului de negociere, în cazul în care nu realizează rapid progrese. Elmar Brok a precizat: "Întreruperea negocierilor este oricând posibilă. Cred însă că nu acesta este ţelul nostru, nici al UE şi nici al României. Este însă important că am dobândit experienţă cu cele 10 state candidate. Putem vedea acum unde am greşit în procesul de negociere, dacă am greşit, astfel încât să nu mai repetăm aceste erori în negocierile pe care le purtăm cu cei doi candidaţi."
Pe lângă corupţie şi independenţa parţială a justiţiei, deputaţii europeni constată că în România libertatea presei nu este garantată, că s-au înregistrat cazuri de tortură în aresturile poliţiei şi că ţara a devenit o placă turnantă a traficului de persoane. În consecinţă, deputaţii europeni, Comisia de la Bruxelles şi guvernele occidentale recomandă reorientarea strategiei de integrare a României.
Publicitate