Descoperind America

O face azi la figurat un cotidian francez din Pirinei care identifică "lumea nouă", constatând că „Franţa nu mai e centrul Europei, iar Europa nu este o Franţă mare”. Exerciţiul de geografie continuă în La Republique des Pyrenees cu un regret politic legat de „decăderea încă şi mai rea a influenţei franceze” (în Parlamentul European”) ca urmare a votului negativ de la 29 mai în plebiscitul asupra tratatului constituţional european. La un an de la constituirea Parlamentului European se vădeşte că "deputaţii francezi strălucesc prin absenţe din plen mai frecvent decât aproape toţi colegii lor europarlamentari". In fine ziarul deplânge şi net mai slaba "prezenţă a deputaţilor francezi în comisiile cu rol legiuitor sau economic, alcătuite de un număr dublu de britanici şi germani".

Alţi editorialişti descoperă America la propriu, în speţă cea implicată în consecinţele mai puţin plăcute ale înlăturării sângeroasei tiranii a lui Saddam Hussein. Die Welt din Berlin analizează pe larg discursul preşedintelui Bush, care s-a angajat solemn să nu părăsească la greu Irakul democratic reafirmând că lupta pentru libertate din Irak justifică sacrificiile necesare. Bush, scrie ziarul, ”încearcă să contracareze astfel scăderea în SUA a popularităţii politicii sale irakiene. Die Welt citează ceea ce Bush a numit „progresele remarcabile” realizate în Irak în pofida imaginilor înspăimântătoare provenind din această ţară”. Ziarul semnalează refuzul preşedintelui de a stabili un calendar al retragerii trupelor americane, care ar încuraja inamicul şi ar submina strategia Washingtonului de a transfera treptat forţelor militare irakiene misiunea conducerii operaţiunilor de restabilire a securităţii. Discursul, inclusiv singurul pasaj aplaudat la Fort Bragg, explicând că Irakul este principalul teatru de război împotriva terorismului reflectă, potrivit ziarului berlinez, ambiguitatea opiniei publice din SUA. Peste jumătate din americani opinează, potrivit recentelor sondaje, că intervenţia militară din Irak ar fi constituit o eroare. Tototdată însă, peste 50 la sută din americani aprobă modul în care Bush înţelege să poarte războiul împotriva terorismului. Aceste e şi motivul pentru care preşedintele şi-a reiterat frecvent poziţia, potrivit căreia campania din Irak este una împotriva terorismului şi a lui Osama Bin Laden, ţara dintre Eufrat şi Tigru fiind o scenă de operaţiuni a celui de-al treilea război mondial. Die Welt mai semnlaează şi faptul că Bush nu s-a sfiit să-l citeze pe însuşi cancelarul Schroeder, care a relevat că un Irak stabil constituie şi sursa unei Europe mai sigure.

Die Welt reproduce şi criticile stângii americane. Senatorul John Kerry, eşuat în tentativa sa de a prelua de la Bush cârma SUA a afirmat că preşedintele încearcă să acrediteze acum cea de-a treia justificare a războiului irakian. După ce a renunţat la invocarea armelor de distrugere în masă şi înlăturarea unui dictator sângeros, Bush transformă mai nou Irakul în principalul teatru de război antiterorist, a declarat Kerry, în vreme ce colegul său democrat Joe Biden s-a arătat iritat de faptul că preşedintele n-a explicat cum vede evoluţia lucrurilor la faţa locului, mulţumindu-se doar să afirme că misiunea nu poate fi întreruptă.

Şi printre editorialiştii europeni criticile la adresa Casei Albe abundă. Net mai rare sunt în schimb propunerile constructive menite să identifice soluţia problemei. Le Monde de la Paris deplânge numărul mare al victimelor din Irak, la un an după transferul suveranităţii şi la 6 luni de la primele alegeri democratice. Ziarul sugerează eventualitatea unei „rezolvări politice pe care americanii o sondează prin contacte secerete cu suniţii, combinată cu acţiuni militare hotărâte şi amplificarea presiunilor exercitate asupra Siriei, ţară care constituie zona de rertragere pentru bandele de terorişti”.

La Stampa din Torino se arată alarmat de eventualitatea revenirii în forţă a talibanilor şi a războiului de gherilă, după prăbuşirea unui elicopter american la graniţa cu afgano-pakistaneză. „Atacurile talibanilor au scopul de-a destabiliza ţara înaintea alegerilor legislative afgane din septembrie”, scrie cotidianul italian, semnalând opinia experţilor potrivit căreia islamiştii afgani beneficiază mai nou şi ei, precum teroriştii din Irak, de ajutor masiv din partea unor combatanţi străini sperând să deschidă la frontiera pakistaneză un al doilea front (antiamerican).

Baseler Zeitung din Elveţia evocă spectrul războiului vietnamez iţindu-se în Irak, şi îi reproşează lui Bush că nu şi-ar fi pregătit compatrioţii să se aştepte la o luptă lungă, dură şi plină de victime. Deşi nu se arată convins de strategia preşedintelui american, ziarul elveţian concede că nu există nici o alternativă la continuarea luptei. Şi Koelner Stadtanzeiger din Germania menţionează coşmarul vietnamez, afirmând că obiectivul esenţial al discursului rostit de Bush e tocmai evitarea apariţiei în America a unei mişcări pacifiste de amploarea celei care a impus retragerea americană din Vietnam.

In răstimp ziarele germane abordează controvers constituţionalitatea tentativei lui Gerhard Schroeder de a obţine dizolvarea parlamentului şi decretarea de alegeri anticipate prin regizarea unei moţiuni de cenzură care oamenii săi de încredere să-i refuze cancelarului încrederea.

In fine unii editoralişti apuseni redescoperă Turcia. Analizând perspectivele aderării Ankarei la UE, Dagens Nyheter din Stockholm îşi manifestă convingerea că legarea Ankarei de spaţiul comunitar ar fi spre binele Uniunii. Fiindcă, potrivit ziarului, această asociere ar demonstra că ţările europene nu revin la drumul egoismelor naţionaliste, iar liderii lor nu sunt precum speculanţii de la bursă incapabili să privească dincolo de limitele următoarelor alegeri.