Despre cum şi-a subordonat Voronin opoziţia

Astfel, nici cei care ar putea prelua puterea în 2009 nu vor mai putea anula această prevedere constituţională.

Legislativul de la Chişinău, dominat de comunişti, a aprobat în prima lectură Concepţia securităţii naţionale care reafirmă nevoia încheierii controversatelor tratate de frontieră şi de bază dintre România şi Republica Moldova şi reconfirmă statutul de neutralitate al Republicii Moldova.

De fapt, e prea mult spus că opoziţia a blamat acest document, deoarece după ce l-au criticat timp de trei ore, exponenţii pretinsei opoziţii parlamentare l-au votat fără nici o schimbare în prima lectură, mizând pe promisiunea comuniştilor că în lectura a doua se va ţine cont şi de propunerile lor. Opoziţia nu au ţinut, însă, cont de faptul că proiectul vine din partea Preşedinţiei, iar practica arată că toate iniţiativele legislative ale preşedintelui Voronin trec intacte prin Parlament. Prin urmare, dacă această practică se va confirma şi în cazul Concepţiei securităţii naţionale, reiese că pretinsa opoziţie pro-occidentală din Parlamentul moldovean a votat împotriva propriilor principii – adică, împotriva aderării Moldovei la NATO şi pentru semnarea controversatelor tratate de frontieră şi de bază dintre România şi Republica Moldova.

Potrivit documentului, "Republica Moldova se menţine pe poziţia că valorile europene comune, respectul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială urmează să domine în viitor raporturile sale cu ţările vecine. În acest context, Republica Moldova consideră importantă încheierea tratatelor de frontieră şi politic de bază cu România, iar una din priorităţile cooperării Republicii Moldova cu statele vecine o constituie asigurarea securităţii regionale, inclusiv pe dimensiunile economice, energetice şi ecologice", se arată în noua Concepţie a securităţii naţionale.

Cât priveşte subiectul legat de reconfirmarea neutralităţii Moldovei, în document se menţionează că „acesta este principiul de bază şi, astfel, tot sistemul de securitate naţională şi toate acţiunile Republicii Moldova îndreptate spre asigurarea securităţii naţionale vor fi bazate pe acest principiu”. Moldova se angajează să consolideze relaţiile de parteneriat şi cooperare cu ţările neutre membre ale UE „şi va depune eforturi pentru recunoaşterea expresă a neutralităţii permanente de către principalii actori internaţionali", se arată în proiectul votat deja în prima lectură de Legislativul de la Chişinău.

Vom menţiona în context că obţinerea de către Chişinău a unor garanţii internaţionale a neutralităţii din partea marilor actori internaţionali este una dintre condiţiile formulate de Moscova pentru facilitarea soluţionării conflictului transnistrean prin menţinerea caracterului unitar al statului moldovenesc. La ultimul summit NATO de la Bucureşti, preşedintele Voronin a cerut oficial comunităţii internaţionale să recunoască statutul de neutralitate al Republicii Moldova, dar până în prezent, potrivit Ministerului de Externe de la Chişinău, nu a parvenit nici un răspuns.

Experţii independenţi atrag atenţia şi asupra faptului că deşi conţine un capitol aparte referitor la problema transnistreană, în Concepţia securităţii naţionale nu se spune nimic despre prezenţa militară rusă în regiunea separatistă. Mai mult, exponenţii societăţii civile presupun că insistenţa puterii comuniste asupra principiului de neutralitate are legătură cu un plan necunoscut de soluţionare a problemei transnistrene, dăunător intereselor naţionale. Unii lideri ai opoziţiei au declarat chiar că respectiva Concepţie ar fi fost scrisă nu la Chişinău, ci la Moscova sau Tiraspol, deoarece din document transpare dorinţa Moscovei de a menţine Moldova în sfera sa de influenţă.

Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova a fost adoptată de Parlamentul de la Chişinău cu votul deputaţilor comunişti, creştin-democraţi, democraţi şi social-democraţi.