Despre fotbal şi alţi demoni...

O fantomă bântuie prin Germania: cea a Campionatului Mondial de Fotbal. Spiritul microbist a declanşat o adevărată avalanşă de cărţi dedicate sportului rege. Peste 500 de publicaţii încântă publicul cu informaţii suplimentare despre vocabularul fotbalului, precum dicţionarul „Germano – microbist” al editurii Langenscheidt, care contribuie la iluminarea persoanelor inculte care nu cunosc încă definiţia unor termeni ca „offside”. Alte publicaţii prezintă cu „vorbele de duh” ale fotbaliştilor, de pildă înţelepciunile unor celebrităţi sportive de talia lui Franz Beckenbauer, care a afirmat că „Suedezii nu sunt olandezi” sau „Pe moment am ajuns la limită, deci nu putem trece de ea”, perle adunate şi aşezate de autorul Klaus Bittermann. Alte publicaţii sunt dedicate unor întrebări existenţiale, care au frământat, cel puţin după părerea editorilor, generaţii întregi de microbişti: „Contribuie oare loviturile de cap negativ la dezvoltarea inteligenţei?” Nici contribuţia sexului frumos la fericirea microbiştilor nu este ignorată de editurile germane: publicaţii precum „O carte de bucate pentru fotbalişti şi microbişti” dau sfaturi culinare pentru recucerirea temporară a bărbaţilor, iar „Femeia perfectă a microbistului” promovează toleranţa şi înţelegerea în cazul în care prinţul mult visat se transformă subit într-un broscoi devorator de meciuri televizate.

„Am nevoie de poveşti ca să înţeleg lumea.” Astfel explică autorul german Siegfried Lenz, care împlineşte 80 de ani pe 17 martie, pasiunea sa pentru literatură. La doar 17 ani, Lenz a devenit membru al marinei germane în timpul celui de-al doilea război mondial, a dezertat însă în 1945. Experienţa războiului şi responsabilitatea individuală pentru atrocităţile germanilor din perioada nazistă l-au preocupat pe autor pe parcursul întregii sale activităţi literare. Lenz a început să scrie în anii 50, când lucra împreună cu soţia sa Liselotte Lenz ca redactor la cotidianul „Die Welt”, având misiunea să corecteze stilistic şi ortografic romanele-foileton din suplimentul cultural al ziarului. „Citind cu atenţie aceste romane, m-am gândit că şi eu pot scrie aşa ceva, chiar dacă nu voi ajunge la nivelul unui autor ca Graham Greene,” a declarat Lenz într-un interviu. „Am fost mereu surprins de entuziasmul criticilor faţă de operele mele.” Autorul s-a impus pe scena literară internaţională în 1968 cu publicarea romanului „Ora de germană”, povestea tânărului Siggi Jepsen care trebuie să scrie o compunere cu tema „Bucuriile datoriei” într-o şcoală din Germania anilor 50. Cu acest prilej, elevul meditează asupra istoriei tatălui său care ocupase funcţia de poliţist în perioada nazistă, îndeplinindu-şi cu zel datoria de a-l denunţa şi supraveghea pe prietenul său, pictorul Max Ludwig Nansen. Cu ocazia zilei de naştere a autorului, a apărut o nouă ediţie a romanului „Ora de germană”. Lenz a fost distins cu numeroase premii literare, printre care Premiul pentru pace al librarilor germani în 1988, iar romanele sale au fost traduse în 22 de limbi

La Leipzig a fost înfiinţat pe 1. martie un Institut cultural moldovenesc. Institutul condus de Klaus Bochmann şi Vasile Dumbravă, profesori universitari la Leipzig, îşi propune să promoveze cooperarea dintre Republica Moldova şi Germania în cultură, ştiinţă şi cercetare. Printre primele proiecte se numără un simpozion germano-moldovean, congrese internaţionale dedicate politicii şi legilor legate de mass-media din sud-estul Europei sau forumul „Moldova” care se va desfăşura la Chişinău în limba germană. La festivitatea de deschidere, rectorul universităţii din Leipzig Franz Häuser şi-a exprimat bucuria că prima instituţie culturală dedicată acestui stat încă prea puţin cunoscut în Occident se află în Saxonia, universitatea din Leipzig având o tradiţie remarcabilă în ceea ce priveşte studiile culturale despre Europa de Est. Rectorul a subliniat de asemenea intenţia universităţii de a semna un contract de colaborare cu noul institut cultural.