Despre graniţe, hărţi şi catastrofe naturale

Lumea se clatină, anul 2005 pare blestemat, scrie azi un ziar tirolez. Tsunami, uragane, şi acum cutremurul, reiea şi un cotidian regional francez: „De Crăciun apocalipsa în sudul asiatic, ieri potopul la New Orleans, azi disperarea în Pakistan, India, Adfghanistan şi Guatemala. In faţa catastrofelor ne amintim că ar fi cazul să ne smerim un pic”.

"Victimele sinistrelor au nevoie de ajutorul nostru", relevă cotidianul norvegian Aftenposten de la Oslo, atrăgându-ne atenţia că dezastrele naturale nu cunosc frontiere şi nu ţin seama de naţionalităţi. „Dar dacă graniţele sunt indiferente faţă de tragediiile care se abat asupra sutelor de mii de oameni, noi n-ar trebui să fim nepăsători, ci să ne punem deoparte animozităţile politice, să ascultăm de Papă, de şeful Băncii Mondiale, Paul Wolfowitz şi de Crucea Roşie, de alţi oameni politici angajaţi şi să demonstrăm generozitatea de care e nevoie”.

Dimensiunile tragediei din zona seismului asiatic ne scapă încă, notează Nordwest-Zeitung din Oldenburg. Ziarul german se alătură apelului norvegian, subliniind că numărul de 30.000 de victime care se vehiculează în prezent e de-a dreptul inimaginabil şi că, date fiind proporţiile cataclismului ”e urgent, uman şi raţional din punct de vedere politic să se trimită ajutoare în zona sinistrată. Cu atât mai mult cu cât regiunea este una tensionată, iar regimul de la Islamabad departe de a fi la adăpost de atacuri”.

Corriere de la Sera propune altă cifră înfiorătoare, fiind de părere că „regiunea mult disputatului Kaşmir indian şi pakistanez a fost aruncată îndărăt cu 30 de ani”. Iar El Periodico din Barcelona subliniază că în faţa dezastrelor naturale „noi, oamenii, suntem departe de a fi egali”. Vulnerabilitatea unei societăţi depinde „nu doar de forţa destructivă a naturii care se descarcă în catastrofe, ci şi de calitatea infrastructurilor şi sistemelor de salvare”. E o mare diferenţă, precizează cotidianul, „între un seism nipon şi altul care se produce în Pakistan. Uraganul Stan a ucis incomparabil mai mulţi oameni decât Katrina, deşi ciclonul din America Centrală a fost net mai slab decât cele năpustite asupra SUA. Că şi în America de nord furtunile au provocat haos, nu contrazice această teorie, ci demonstrează doar că şi o ţară ultraevoluată are nevoie de servicii publice solide”.

Există însă oare şi o parte bună în această nebunie? Tages-Anzeiger evocă efectele benefice în plan politic ale valului ucigaş din Oceanul Indian, „în urma căruia rebelii din Aceh au încheiat pacea cu executivul indonezian”, - în timp ce, regretabil, „în Sri Lanka s-a petrecut contrariul, devreme ce litigiul dintre guvernul din Colombo şi separatiştii tamili s-a înăsprit. In cazul conflictului indio-pakistanez rămâne de văzut”.

Şi România? După inundaţiile repetate din ţară, iată că şi Delta Dunării riscă să fie cotropită de o nenorocire. Cert e că gripa aviară n-a ocolit Turcia. Presa apuseană e plină de relatări pe acest subiect. The Times din Londra reclamă „o reacţie rapidă din partea industriei farmaceutice”, scriind, că, „deşi nu e clar ce virus a atacat păsările din Turcia, dacă e vorba de periculoasa variantă H5N1 din sudestul Asiei, nu e exclus, în cazul cel mai grav, să se răspîndească o epidemie de proporţii. In această situaţie, chiar dacă se va descoperi un vaccin, e păcat că industria nu va fi în stare să-l producă rapid în cantităţi suficiente”.

„Pasul cel mai important pe care–l au de făcut acum guvernele este să amelioreze observararea păsăritlor şi oamenilor, pentru a le da medicilor o şansă de a stopa explozia bolii printre oameni înainte ca molima să se extindă, recomandă Financial Times din Londra. Experţii sunt, potrivit ziarului, „de acord că o combinaţie de medicamente antivirale, de vaccinuri şi carantine pot limita pericolul unei epidemii, dar numai dacă se acţionează instantaneu”.

Magyar Hrilap revendică întrunirea unor experţi realmente independenţi. Die Welt din Berlin deplânge faptul că gripa aviară a atins Turcia şi România, semnalează că „populaţiei din Deltă i se administrează vaccine,... că satele din zona afectată sunt în carantină,... că mii de păsări au fost sacrificate... iar vânătoarea şi pescuitul strict interzise”.

In aşteptarea stabilirii în analize efectuate în laboratoarele britanice a tipului de virus împotriva căruia s-au găsit anticorpi în trei raţe moarte în România ziarul reia pe larg toate demersurile profilactice adoptate de guvernul de la Bucureşti. Gripa aviară – şi teama generată de o posibilă mutaţie genetică a virsului care omoară păsări şi ar putea agresa omul se regăsesc şi în multe alte ziare germane şi austriece, între care Merkur, Tagblatt, Badische Zeitung şi aşa-mai departe.

Şi în acest caz se poate ( nu fără o amară ironie) constata că, uneori, răul poate să mai fie şi spre bine. Unii relevă că, odată cu ştirea apropierii de apus a gripei aviare, sunt şi occidentali care, stând mai prost cu geografia, au avut astfel ocazia de a descoperi pe hartă România.