Despre viitoarea bază de date antiteroriste

Ideea unui fişier central anti-terorist este mai veche, în Germania. Cu toate acestea, până acum nu s-a putut constitui o majoritate a parlamentarilor în favoarea acestui nou instrument de combatere a terorismului. În prezent, coaliţia creştin-democrată/social-democrată, a convenit asupra necesităţii unei baze centrale de date. Problematică este însă forma sub care va apărea acesta.

În prezent, informaţiile despre terorişti şi suspecţii de terorism sunt administrate în cadrul a 37 de baze de date diferite: 16 ale Oficiilor Federale pentru Protecţia Constituţiei, apoi cele ale Biroului Poliţiei Federale de Criminalistică, ale Oficiului federal pentru protecţia Constituţiei, a Serviciului federal de contra-spionaj militar, ale serviciilor secrete federale şi a Biroului Vamal de Criminalistică.

Deşi această cantitate de baze de date diferite impune stringent colectarea informaţiilor într-o bază centrală de date, pentru eficientizarea capacităţii operaţionale a diferitelor servicii de securitate, anumite aspecte juridice împiedică încă acest lucru. Competenţele poliţiei şi serviciilor secrete sunt strict separate prin Constituţie, în virtutea deciziei puterilor aliate în urma celui de al doilea război mondial, de a restrânge puterea serviciilor secrete şi a nu le da dreptul să exercite activităţi poliţieneşti, deoarece astfel funcţionase sistemul nazist.

Ministrul german de interne, Wolfgang Schäuble, vorbind despre acest aspect juridic delicat, a spus:

„Trebuie să putem garanta confidenţialitatea informaţiilor obţinute de la serviciile partenere. De aceea, alcătuirea unui sistem central de informaţii este oarecum complicată. Dar tocmai acest lucru este esenţial: ca toate serviciile de securitate să poată avea acces la toate informaţiile de care dispunem”.

Curtea Constituţională hotărâse deja în 1999, deci înaintea atentatelor teroriste din 11.septembrie 2001, că poliţia nu are voie să se folosească de informaţiile serviciilor secrete federale, deoarece metodele de colectare a informaţiilor sunt eminamente diferite în cadrul celor două instituţii, iar cele două domenii trebuie, în consecinţă, bine delimitate în plan constituţional.

De aceea, Ministrul federal al Justiţiei, social-democrata Brigitte Zypries, militează, în favoarea unui aşa-numit fişier indexical, o bază de date restrânsă care ar indica doar care anume servicii dispun de informaţii despre persoana căutată. Aceste informaţii ar urma apoi să fie solicitate instituţiei aferente.

Indiferent cum va arăta viitorul fişier anti-terorist, dacă va conţine informaţiile integrale sau va fi doar o evidenţă a informaţiilor de care dispun diferitele servicii, Miniştrii de Interne ai landurilor federale trebuie să cadă de acord şi asupra naturii informaţiilor despre persoanele suspecte, de pildă, dacă apartenenţa lor religioasă, şederile în străinătate sau deţinerea unei arme sunt detalii care vor trebui colectate sistematic.