Dezamăgiri şi satisfacţii...

Dificultăţile în care se află actualmente proiectul AIRBUS au consecinţe dramatice nu numai asupra prestigiului partenerilor ci şi asupra destinului salariaţilor.Din acest motiv, AIRBUS a survolat la foarte joasă înălţime şi dialogul franco - german la nivel înalt, permiţînd înregistrarea detaliilor fără a oferi însă soluţiile vitale , mult aşteptate .Din atitudinea preşedintelui Chriac şi a cancelarei Merkel rezultă că intervenţia statului ar putea salva locuri de muncă. Soluţia nu i se pare întru totul fericită cotidianului MÄRKISCHE ALLGEMEINE dar ea a devenit inevitabilă. NEUE RUHR ZEITUNG consideră angajamentul statului în acest proiect drept contraproductiv economic, idee susţinută şi de FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND. Dar pînă la aflarea unei strategii eficiente, soluţia franco-germană de intervenţie a statului rămîne inconturnabilă - rezultă şi din comentariul publicat pe prima pagină a cotidianului DIE WELT . Cît de eficientă este strategia anti - teroristă în planul securităţii interne , este o altă întrebare pe care a ridicat-o incidentul de la New York unde un mic avion a intrat într-un bloc de locuinţe de 50 de etaje, reactivînd trauma legitimă a americanilor provocată de atentatele de la 11 septembrie 2001- tocmai fiindcă, după cum notează BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG, accidentul care din fericire nu a avut urmări catastrofale, le-a demonstrat teroriştilor că reţeaua securităţii are ochiuri mari prin care se poate strecura şi un avion mai mic. Este de neînţeles - exclamă ALLGEMEINE ZEITUNG - cum de a fost posbilă lărgirea într-atît a restricţiilor de zbor deasupra New Yorkului. Iar PFORZHEIMER ZEITUNG , relevînd sindromul post - traumatic al americanilor, consideră că reproşurile pot fi îndreptate şi împotriva preşedintelui Bush care în ultima vreme a invocat asiduu pericolul terorist pentru a-şi legitima campania sa internaţională împotriva terorismului.

Un premiu Nobel politic corect ? se întreabă unele ziare germane şi străine azi, comentînd atribuirea celei mai prestigioase distincţii scriitorului turc Orhan Pamuk.Desigur, Nobelul pentru literatură este şi un premiu politic, scrie NEUE RHEIN ZEITUNG, explicînd indirect şi dimensiunile copleşitoare ale ecourilor stîrnite azi în presă de decizia juriului. Atribuirea Nobelului pentru literatură lui Orhan Pamuk - scrie HANDELSBLATT - onorează un romancier turc apărător al societăţii deschise, al libertăţii de opinie şi al integrării europene, un adversar al fanaticilor islamişti. Pentru Ankara însă, decizia are două tăişuri. Deşi pentru prima dată un autor turc primeşte premiul, Pamuk este un scriitor care se află în opoziţie atît faţă de guvernul de orientare islamică cît şi faţă de militari. Pamuk este - completează ideea FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG - autorul elitelor moderne americanizate din Ankara şi Istanbul . „Ce bine că astfel de elite există ! Ele formează frontul extern al stilului de viaţă occidental şi al convingerilor occidentale. Nu numai noi trebuie să ne străduim să înţelegem Islamul ceea ce facem neîncetat pînă la uitarea de sine. Si culturile islamice trebuie în sfîrşit să se străduiască să ne înţeleagă , ele pe noi” conchide ziarul german citat. Iar în timp ce Europa se tot întreabă dacă să primească sau nu Turcia în marea ei familie , Academia Suedeză „ a aflat răspunsul” - scrie BASLER ZEITUNG – „acordîndu-i Nobelul pentur literatură lui Orhan Pamuk , aşezîndu-l astfel alături de marii scriitori ai Europei şi Statelor Unite .Europa are nevoie de Turcia ca punte între Orient şi Occident iar Orhhan Pamuk reprezintă prin romanele sale despre Istanbul şi Anatolia, tipul intelectualului urban cu o diplomă la universităţile americane. „ este de părere ziarul elveţian.

Şi SALZBURGER NACHRICHTEN întrevede în atribuirea Nobelului pentru literatură lui Orhan Pamuk un un simbol politic – recunoaşterea rolului de mediator între culturi pe care prin cărţile sale, scriitorul turc îl joacă în mod strălucit.