Dezamăgiri afgane

Karsai s-a proclamat totuşi din nou preşedinte, iar occidentul l-a legitimat, în lipsa alternativelor.

La un an după contestatul scrutin prezidenţial, în Afganistan se pregătesc acum alegerile parlamentare, programate să aibă loc pe 18 septembrie. Cea mai mare provocare a momentului continuă să fie siguranţa precară. Alegeri libere şi corecte sunt imposibile în anumite zone ale ţării, susţin observatorii. Autorităţile consideră că aceste temeri sunt nejustificate.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Karsai, Wahid Omar, califică afirmaţiile referitoare la imposibilitatea derulării unui scrutin corect drept propagandă răutăcioasă: "în ultimul timp au existat tot mai multe discuţii despre siguranţă, înaintea alegerilor parlamentare. Dar aceste alegeri sunt vitale pentru soarta ţării. De aceea, duşmanii Afganistanului încearcă să discrediteze procesul electoral."

Îngrijorări interne şi externe

Şi totuşi, nu doar "duşmanii Afganistanului" calificaţi ca atare de echipa lui Karsai, reclamă lipsa siguranţei. Comunitatea internaţională consideră că alegerile vor sta sub semnul acestei probleme serioase.

Organizaţia observatorilor electorali afgani, pe scurt FIFA, este şi ea îngrijorată. FIFA este monitorizată de Naţiunile Unite şi sprijinită financiar de guvernele occidentale, printre care se numără şi conducerea de la Berlin.

Şeful FIFA, Spin Ghar, critică guvernul afgan:"dacă oamenii se tem pentru viaţa lor, atunci nu vor merge la urne în zonele nesigure."

Nu doar problemele legate de siguranţă afectează scrutinul. Stilul de conducere al lui Karsai şi corupţia crescândă răpesc afganilor orice urmă de optimism şi credinţa într-o democraţie funcţională.

Străzile tâlhăriei

Oamenii se simt înşelaţi. La un an după contestata sa confirmare în funcţie, Karsai nu a obţinut aprobarea completă a Parlamentului pentru membrii Cabinetului său. Şapte miniştri nu au trecut testul Legislativului, prevăzut de Constituţie. Chiar şi fără aprobare, ei conduc destinele ministerelor cu toate competenţele aferente. Afganii recunosc şi aici influenţele cercurilor dubioase, formate din şefii militari locali, aşa numiţii "warlords", cu care Karsai continuă să coopereze.

Locuitorii din Kabul privesc adesea spre cartierul de vile din inima oraşului. L-au botezat simplu, "străzile tâlhăriei". În culori ţipătoare, vilele ridicate dubios pe terenuri publice, se înşiruiesc, atent păzite de trupe paramilitare. Aici locuiesc noii îmbogăţiţi din Afganistan, cunoscuţi în occident drept warlords. Ei şi-au păstrat partea leului, din cele 36 de miliarde de dolari alocate pentru refacerea Afganistanului, o părere pe care o împărtăşesc cei mai mulţi afgani.

Autori: Hossain Sirat, Cem Sey / Alina Kühnel

Redactor: Petre M. Iancu