1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Dispute în legătură cu "legea Facebook"

19 mai 2017

Înainte de încheierea actualei legislaturi, în Germania ar urma să intre în vigoare o lege care să combată ştirile false şi incitarea la ură în mediul online. Propunerea nu este lipsită de controverse.

https://p.dw.com/p/2dGuv
Imagine: picture-alliance/chromorange/R. Peters

Guvernul german propune un pachet de legi care ar urma să asigure un cadru mai cinstit şi civilizat de dezbatere pe reţelele sociale. Propunerile legislative sunt discutate în parlament şi, dacă vor ajunge să fie adoptate în forma lor originală, reţelele Facebook, Instagram şi Twitter ar putea fi sancţionate cu amenzi în valoare de milioane de euro, în cazul în care nu catadicsesc să îndepărteze în cel mai scurt timp conţinuturile ilegale. Postările publice cu caracter ilegal trebuie să dispară în cel mult 24 de ore. În cazurile dificile, termenul acordat companiilor este de cel mult o săptămână.

Ministrul german de justiţie, Heiko Maas, a argumentat că propunerile sale legislative nu ar face decât să ajute la punerea în aplicare a unor reguli deja existente. "Îmi fac griji pentru voluntarii angajaţi în ajutorarea refugiaţilor, care sunt insultaţi şi intimidaţi pe reţelele de socializare, şi pentru numeroşii tineri care ajung victimele unor acţiuni criminale de şantaj", a declarat ministrul în debutul dezbaterilor din Bundestag. Maas admite că discuţia atinge "zone sensibile ale drepturilor fundamentale".

Guvernul german a calculat că măsurile ar viza numai zece reţele sociale. Acestea ar urma să investească aproximativ 25 de milioane de euro în sisteme eficiente de prelucrare a reclamaţiilor. Amendarea propriu-zisă nu se va face decât în cazul reţelelor care nu dispun de un astfel de sistem, a precizat ministrul de justiţie.

Critici masive din toate părţile

Chiar dacă există o părere larg răspândită că deseori adminstratorii reţelelor sociale nu cooperează cu autorităţile şi că ele trebuie mai bine controlate, criticii iniţiativei lui Heiko Maas spun că propunerile legislative ale acestuia sunt scrise pe genunchi. Petra Sitte, de la Partidul Stângii, a criticat ideea obligării unor companii private, să decidă ce conţinut trebuie şters sau nu. În opinia ei, "aceste companii au mai degrabă probleme cu afişarea sânilor femeilor, decât cu propaganda nazistă". Cu alte cuvinte, Facebook nu are competenţa necesară de a judeca riguros postările incriminate.

De aceeaşi părere este şi Konstantin von Notz (Partidul Verzilor), care l-a acuzat pe Maas că vine cu o lege sălbatică, după ce multă vreme n-a mişcat un deget. Administratorii reţelelor sociale trebuie să aibă responsabilitatea lor în astfel de speţe, însă nu trebuie să li se confere rol de judecători, spune Von Notz, care consideră că, pe fondul unui exces de precauţie, companii precum Facebook ar putea şterge mai mult conţinut decât trebuie.

Nici în interiorul Uniunii Creştin-Democrate nu există consens. Unii parlamentari CDU propun, însă, înfiinţarea unui organism special, după modelul celor care evaluează filmele difuzate în cinematografe. În acest fel, reţelele sociale ar putea accepta mai uşor astfel de propuneri legislative.

Critici ample la adresa "lex Facebook"

Reprezentanţii companiei digitale Bitkom au protestat împotriva propunerilor lui Heiko Maas. În opinia directorului Bitkom, Bernhard Rohleder, intenţiile ministrului încalcă legea fundamentală şi normele europene. "Combaterea incitării la ură şi a criminalităţii online este prea importantă pentru a fi reglementată pe baza unei legi prost scrise, care n-ar sta în picioare în faţa niciunui judecător", crede şeful Bitkom. Acesta mai crede că "ştergerea în masă, pe bandă rulantă, de conţinut postat pe reţelele de socializare, limitează dreptul la liberă exprimare".

Împreună cu alte instituţii din mediul de afaceri şi din societatea civilă, Bitkom a creat "Alianţa pentru Libertatea de Exprimare". Din alianţă fac parte, printre altele, instituţii precum Fundaţia Amadeu-Antonio, organizaţia Reporteri fără Frontiere şi Chaos Computer Club. Acestea se opun privatizării controlului exercitat asupra conţinutului de pe reţelele de socializare. Într-un manifest publicat de Alianţa pentru Libertatea de Exprimare, se arată că "ştirile false şi incitarea la ură sunt probleme sociale, care nu pot fi rezolvate de distribuitorii de servicii online".

Împotriva legii propuse de Maas protestează şi Alianţa pentru Germania (AfD). Partidul a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională în acest sens.

Autor: Heiner Kiesel / vd