Dezinteres şi interese
3 ianuarie 2014
"Imigranţii, care sosesc în Germania doar pentru a beneficia de ajutorul social Hartz IV, alocaţia pentru copii şi asigurări medicale, trebuie trimişi repede înapoi acasă. Pentru a evita revenirea lor, ar trebui să ne gândim la posibila amprentare a acestora" - o declaraţie care nu linişteşte deloc spiritele şi care, deşi a fost făcută la Bruxelles, pentru cotidianul german BILD, aparţine unui mai vechi cunoscut al publicului din România, europarlamentarului conservator Elmar Brok.
În loc să se calmeze, spiritele continuă să se încingă în Germania. Dezbaterea, pornită de creştin-socialii bavarezi, este criticată de social-democrata Carola Reiman, care a declarat pentru HANDELSBLATT că discuţiile "dăunează imaginii Germaniei."
La cuvânt s-a înscris şi noul ministru federal al agriculturii, până nu de mult şef al internelor la Berlin, creştin-socialul Hans-Peter Friedrich, care apără poziţia partidului său: "Cine doreşte ca solidaritatea europeană şi libera circulaţie a forţelor de muncă să se bucure în continuare de acceptanţă, trebuie să împiedice folosirea lor abuzivă. Nu atentăm la aceste drepturi, ci le apărăm", a declarat Friedrich pentru DIE WELT.
La Berlin, TAZ comentează situaţia cu un titlul care spune tot: "Duşmanii romi". În primele rânduri, autorul lămureşte situaţia: "imigranţii nu reprezintă un potenţial pericol, ci un câştig pentru bunăstarea societăţii germane. Campania CSU otrăveşte atmosfera".
Tot în TAZ, Wiliam Totok relevă lipsa de interes a Bucureştiului şi Sofiei faţă de dezbaterile din Germania. În timp ce presa din România s-a mulţumit să prezinte într-o notă destul de ironică îngrijorarea nejustificată a englezilor care au aşteptat mii de români la graniţe şi s-au trezit cu doar câţiva, Premierul Ponta a repetat în anul 2013 că în "ultimii 20 de ani, 2 milioane de români au părăsit ţara, dintre aceştia aproape 20.000 de medici şi mulţi alţi absolvenţi de studii superioare, care lipsesc acum pe piaţa muncii din România."
Lipsa de interes a românilor faţă de noile oportunităţi din Germania este abordată şi în interviul pe care primarul Sibiului, Klaus Johannis l-a acordat FRANKFURTER RUNDSCHAU. "Aproape nimeni nu mai emigrează. Există români care studiază în Germania şi români care lucrează acolo. Migraţia era o temă importantă la începutul anilor 90, când mulţi membri ai minorităţii germane, dar şi mulţi români au părăsit ţara. Dar acum tema nu mai este importantă. Găsesc că dezbaterea este exagerată." Întrebat care sunt motivele acestei dezbateri, Johannis răspunde direct: "Înainte de orice, campania electorală. Anumiţi politicieni umflă subiectul şi îl abordează în mod populist".
Acelaşi FRANKFURTER RUNDSCHAU informează şi despre decizia Ministerului federal al Familiei de a respinge propunerile formulate de unii politicieni de a lega alocaţia pentru copii de obligativitatea frecventării şcolii sau a şederii acestora numai pe teritoriul Republicii Federale. "Aceleaşi drepturi pentru români" se intitulează articolul în care sunt explicate pe larg condiţiile de acordare a alocaţiei, drept de care, după cum susţin autorităţile locale, ar fi abuzat unii dintre românii şi bulgarii sosiţi în ultimii ani în Germania.
În ediţia sa online, DER SPIEGEL întreabă direct "De ce tace cancelara?". "CSU solicită reguli mai aspre pentru imigranţii din UE. Dar nu este vorba de fapte concrete, ci doar de crearea unei atmosfere în perspectiva apropiatelor alegeri comunale şi europarlamentare."
O teorie pe care o preia şi o exemplifică cu date şi RHEINISCHE POST. Citând surse din cadrul Oficiului Federal pentru Forţă de Muncă, cotidianul de la Düsseldorf, susţine că "doar 0,6 procente din totalul fondurilor de ajutor social Hartz IV au fost plătite cetăţenilor români şi bulgari. Între septembrie 2012 şi octombrie 2013, 172 de milioane de euro au fost acordate românilor şi bulgarilor. Volumul total al acestui tip de ajutor social se ridică la 32 de miliarde de euro anual", mai informează jurnaliştii renani, care încearcă astfel să contracareze cu datele statistice declaraţiile incendiare, care nu vor înceta nici în zilele următoare.