1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Dezinteres pentru anticipatele de la Chişinău

Vitalie Călugăreanu11 iulie 2005

Alegerile anticipate pentru Primăria Chişinău, desfăşurate ieri, au eşuat din cauza ratei scăzute de participare la vot.

https://p.dw.com/p/B1V6
Locuitorii Chişinăului boicotează alegerile anticipate
Locuitorii Chişinăului boicotează alegerile anticipateImagine: dpa

Candidaţii din partea opoziţiei au acuzat autorităţile de faptul că au ales greşit ziua alegerilor, irosind în zadar banii publici. Şi asta pentru că o bună parte a locuitorilor oraşului sunt plecaţi la odihnă, iar studenţii, care votează de regulă în favoarea forţelor democratice, se află în vacanţă. Totuşi, scrutinul de ieri din capitala Republicii Moldova scoate în evidenţă anumite tendinţe periculoase survenite în spectrul politic basarabean după 4 aprilie, anul curent, când forţele politice de dreapta l-au învestit pe comunistul Vladimir Voronin cu cel de-al doilea mandat de şef al statului. După eşecul de ieri al alegerilor locale anticipate din Chişinău, analiştii au atras atenţia asupra pericolului dispariţiei elitelor politice din Basarabia. Vechii politicieni s-au compromis (şi votul de ieri confirmă acest lucru), iar cei noi întârzie să apară. Deşi, conform rezultatelor alegerilor invalidate de ieri, comuniştii continuă să se menţină pe prima poziţie în topul preferinţelor electoratului, cu peste 50 la sută din voturi, este evident că popularitatea lor a suferit grav ca urmare alierii cu creştin-democraţii. Imaginea celor din urmă a avut, însă, de suferit şi mai mult, candidatul creştin-democrat, Gheorghe Susarenco, ratând ieri tradiţionala poziţie a treia ocupată până acum, de fiecare dată, în orice scrutin, de candidatul Partidului Popular Creştin-Democrat. Pe acest loc a urcat candidatul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, un tânăr şcolit la Paris şi Bucureşti, care s-a opus tacticos în ultimii ani atacurilor guvernării comuniste asupra democraţiei. Pe de altă parte, legăturile suspecte cu Moscova şi cu autorităţile separatiste de la Tiraspol ale grupării centriste „Moldova Democrată” şi laşitatea liderului acestei formaţiuni politice, Serafim Urechean, care a abandonat funcţia de primar al Chişinăului şi s-a ascuns în spatele imunităţii parlamentare ca să scape de răspundere penală, într-un dosar de corupţie, nu aveau cum să nu afecteze imaginea acestei formaţiuni politice. Şi în acest caz, electoratul a reacţionat pe potrivă sancţionându-i pe liderii centrişti trişori. Candidatul liberal la funcţia de primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, este de părere că eşecul alegerilor de ieri este rezultatul politicii duplicitare pe care o duce întreaga clasă politică din Republica Moldova:„Şi electoratul comunist a fost dezamăgit, pentru că aşa cum n-au înţeles votanţii PPCD cum s-a putut aşa ceva, la fel nu au înţeles nici votanţii PCRM cum s-a ajuns ca, până la urmă, comunişti consacraţi să ajungă laolaltă cu creştin-democraţii. De aceea eu cred că a fost şi un vot de blam din partea electoratului consacrat al comuniştilor împotriva acestei politici duplicitare pe care o duce întreaga clasă politică în Republica Moldova astăzi. Electoratul care a fost într-o anumită manieră, timp de zece ani de zile, la urmă a fost întors, practic, într-o direcţie opusă celei spre care a mers tot timpul”.

Analistul politic, Oazu Nantoi, este, însă, de părere că alianţa dintre comunişti şi creştin-democraţi a fost necesară şi că ea ar putea aduce beneficii Republicii Moldova pe termen lung: „În matematică este aşa o procedură de a demonstra o teoremă, pornind de la contrariu. Bine, în 4 aprilie nimeni n-ar fi votat pentru candidatul din partea Partidului Comuniştilor la Preşedinţie... Cu ce s-ar fi ales societatea moldovenească? Cu alegeri parlamentare repetate. Cine ar fi fost pedepsit în acest caz? Există oare certitudinea că cei care n-ar fi votat pentru candidatul comuniştilor ar fi primit mai multe voturi în cazul alegerilor parlamentare repetate? Eu personal consider că nu. De aceea, noi trebuie să ne deosebim de acei şahişti care cunosc mutările, dar nu ştiu a calcula consecinţele”.

În conformitate cu prevederile Codului electoral, în cazul eşuării scrutinului, autoritatea naţională responsabilă urmează să organizeze în următoarele două săptămâni alegeri repetate. Candidaţii nu sunt, însă, prea optimişti în ceea ce priveşte rezultatele acestora. De ce? Am încercat să aflăm de la candidatul centrist Dumitru Braghiş:„Se apropie sfârşitul lunii iulie, când o bună parte din alegători nu vor mai fi în Chişinău şi atunci putem să asistăm la un spectacol mai prost chiar şi decât cel de astăzi, în sensul prezenţei alegătorilor”. Comisia Electorală Centrală, majoritatea membrilor căreia sunt foşti membri ai Partidului Comuniştilor, a fost sesizată în legătură cu pericolul absenteismului în cazul organizării alegerilor în perioada estivală. Cu toate acestea, ea şi-a menţinut decizia în vigoare. Există şi un argument care explică acest lucru. Desfăşurarea alegerilor la mijlocul verii, în toiul vacanţei estivale, poate modifica ponderea participării diferitelor categorii de alegători la scrutin. Creşterea ponderii votului cetăţenilor cu venituri mici care nu-şi pot îngădui să plece la odihnă, adică a persoanelor de vârsta a treia, votanţi tradiţionali ai comuniştilor, poate distorsiona rezultatele votării sau chiar să aibă un rol determinant. În plus, se pare că s-a mizat pe faptul că în această perioadă din oraş lipseşte studenţimea, miza forţelor politice de orientare democratică.