Dialogul germano - rus într-o nouă fază

„Am subliniat faptul că acest asasinat ne-a şocat pe toţi şi că elucidarea cazului este necesară tocmai findcă el are o legătură simbolică şi cu libertatea presei.Preşedintele rus m-a asigurat că va face toate demersurile necesare în acest sens. Am luat la cunoştinţă această intenţie şi cred că cercetările vor fi efectuate în aşa fel încît să poată fi clarificat acest cumplit asasinat „ a declarat Angela Merkel.

La rîndul lui Vladimir Putin a considerat acest asasinat drept inacceptabil, încredinţînd-o pe Angela Merkel că vinovaţii vor fi aflaţi şi pedepsiţi dar în acelaşi timp el a relativizat rolul pe care Politkowskaja l-a jucat în Rusia : „Această ziaristă a criticat sever Rusia de azi .Totuşi, influenţa ei asupra politicii ruse a fost relativ scăzută. Ea a fost cunoscută în cercurile organizaţiilor pentru respectarea drepturilor omului şi ale ziariştilor din occident. Asasinarea unui om aduce Rusiei mai multe prejudicii decît articolele doamnei Politkowskaja „ - a opinat Seful Kremlinului.

Or, chestiunea respectării drepturilor omului ca şi încălcarea libertăţii presei au fost în repetate rînduri aduse in discuţie de partea germană în dialogul cu reprezentanţii Kremlinului şi fiindcă aceste chestiuni deţin o importanţă vitală în dezvoltarea unei Rusii cu adevărat democratice . Asasinarea ziaristei Anna Politkowskaja ca şi tratamentul dur aplicat cetăţenilor gruzini la Moscova sunt evenimente care au umbrit actualul dialog ruso - german şi care au transgresat sfera marilor afaceri pe care un stat bogat în resurse naturale, aflat sub conducerea unui preşedinte foarte sigur de sine, speră să le poată încheia cu Germania şi cu Europa. Faptul că în dialogul pe care Vladimir Putin şi Angela Merkel l-au avut la Dresda au fost abordate, chiar în registrul unor controverse, problemele legate de valorile fundamentale ale democraţiei precum şi de modul în care este respectată libertatea presei – reflectă şi de astă dată caracterul complex al relaţiilor dintre cele două state .

De altfel , Angela Merkel nici nu a putut ocoli temele delicate; ea a solicitat cu insistenţă elucidarea cazului ziaristei Anna Politkowskaja ; mai mult decît atît nici nu a vrut şi nici nu a putut să facă în spaţiul public al întîlnirii. Iar Vladimir Putin i-a promis că va face tot ce este necesar pentru a clarifica acest asasinat. Dar relativizînd importanţa pe care Anna Politkowskaja a avut-o asupra societăţii ruse – preşedintele Rusiei a făcut indirect dovada unui anume cinism. A-l eticheta însă pe Vladimir Putin drept un asasin - aşa cum au procedat unii demonstranţi la Dresda - este exagerat şi nelegitim. Şi totuşi: prin politica pe care o promovează, el a creat un climat de intimidare şi frică, despre care atît ziariştii ruşi cît şi cei germani au relatat în repetate rînduri, un climat în care sunt sfidate valorile libertăţii , independenţa presei, libertatea de opinie, un climat în care cei care gîndesc altfel decît cei aflaţi la putere, devin victime ale sistemului.

Şi chiar dacă cooperarea economică dintre Germania şi Rusia este excelentă , libertatea presei a fost şi rămîne indicatorul principal al nivelului de democratizare al unei ţări. De altfel libertatea presei rămîne în dialogul ruso - german un subiect de controverse iar presa occidentală este depreciativ cotată ca părtinitoare - de către reprezentanţii Kremlinului . Şi la actualul dialog de la Dresda, membrii delegaţiei ruse au acuzat mass media germană de promovarea unor campanii de presă şi de pusee propagandistice. Dar mai există o Rusie şi dincolo de aparatul puterii preşedintelui Putin , o Rusie care militează pentru respectarea valorilor fundamentale, ale drepturilor omului, o Rusie pe care Kremlinul încearcă să o discrimineze, să o şicaneze, să o reducă la tăcere. Si această Rusie are nevoie pe mai departe şi într-un stat ca Germania de o voce, de acelaşi sprijin masiv de care se bucură întreprinzătorii germani care doresc să facă afaceri în Rusia. Cît de redusă este încă sensibilitatea germană faţă de aceste componente morale – o demonstrează ruşinosul demers, efroturile făcute de concernul rus de stat Gazprom de a-şi polei imaginea cam şifonată în occident, prin sponzorizarea masivă a clubului german de fotbal din prima ligă , Schalke 04. Emblema concernului va orna de acum înainte tricourile fotbaliştilor de la Schalke.Or, Gazprom şi-a creat un trist renume şi prin modul în care a ridicat în Rusia oprelişti masive în calea libertăţii presei.

Deşi Rusia pare îndreptăţită să revendice respect din partea occidentului cerînd să nu i se mai dea lecţii de morală, în realitate felul în care repsonabilii ei politici înţeleg să-şi trateze cetăţenii şi să respecte valorile fundamentale ale unei democraţii, demonstrează că Rusia mai are încă multe de învăţat de la occident. Criticile la adresa deficitelor democraţiei ruse nu trebuie însă enunţate doar de reprezentanţii curajoşi ai unor organizaţii sau grupări civile ci ele trebuie formulate şi de reprezentanţii economiei şi societăţii. Iar tematizarea exigenţelor pe care trebuie să le îndeplinească un stat cu adevărat demcratic rămîne în continuare o componentă a diaolgului germano - rus şi a întregului spectru al relaţiilor bilaterale.