Digitalizarea, la fel de importantă ca şi construcţia de şosele

Pentru cei mai mulţi, internetul înseamnă încă un bilet de avion comandat online, un set de poze din concediu trimis părinţilor sau ultimele ştiri, nefiltrate sau, dimpotrivă, comentate pe twitter.

Minunata lume nouă a ridicat puţin perdeaua şi a permis, la recentul târg al înaltei tehnologii de la Berlin (IFA), o avanpremieră a domesticului digitalizat: monitorul din oglinda băii în care, la ceasul spălatului pe dinţi, se derulează ultimele secvenţe ale filmului de seară; electrocasnicele controlate prin computer; şi, nu în ultimul rând, acea revoluţie a televizorului, care din terminalul linear devine un nod multimedia.

Sună foarte apetisant, dar toată enumerarea aceasta ţine, mai degrabă, de distracţie, de simplificarea vieţii casnice. Mai puţin se vorbeşte despre oferta medicală pe care digitalizarea vieţii cotidiene o implică; sau despre meditaţiile pentru copii. Sau... În fapt, cu puţină imaginaţie, orice este posibil.

Dar nimic nu este posibil în absenţa unei conexiuni de bandă largă. În Germania, importanţa acesteia a fost acceptată şi de către Guvernul federal.

Peste 23 de milioane de locuinţe (adică peste 60% din totalul existent) beneficiază, în prezent, de internet cu rată de transfer mai mare de un megabit pe secundă. Până în 2014, strategia guvernamentală prevede ca 75% dintre gospodării să ajungă la cel puţin 50 de megabiţi pe secundă. Celor mai norocoşi li se oferă şansa de a beneficia, până în 2012, de internet de chiar două ori mai rapid.

În funcţie de bugetele de investiţii ale operatorilor şi dezvoltatorilor, lucrurile pot evolua mai repede sau mai încet. În plus, există zone rurale în cazul cărora nu doar bugetele îşi spun cuvântul: raportul cost-eficienţă se învârte în jurul limitei suportabilului.

Cum Executivul de la Berlin a plasat introducerea reţelelor de bandă largă pe lista priorităţilor strategice, providerii de internet consideră că se cuvine şi o participare financiară din resursele publice.

"Mizăm pe competiţie", vine, însă, răspunsul guvernamental, prin vocea lui Hans-Joachim Otto, secretar de stat în Ministerul federal al Economiei. "Competiţia pune piaţa în mişcare şi, dacă priviţi spre ultimii 20 de ani, veţi vedea că inovaţiile generate de concurenţă nu ar fi fost posibile dacă le finanţa statul".

Importanţa extinderii reţelelor de bandă largă a devenit, însă, comparabilă cu importanţa construcţiei de şosele - iar acestea sunt finanţate de stat.

Pe de altă parte, barometrele de opinie publică ale Comisiei Europene relevă că interesul public pentru internetul de viteză superioară este mai mare decât dispoziţia investitorilor.

Prin urmare, guvernele europene ar putea fi obligate de realitatea cotidiană să nu se mai rezume, pe viitor, doar la a asigura un climat concurenţial corect.

Autori: Sabine Kinkartz/Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu