Dilema codurilor judiciare

Primul ministru a dat de înţeles că mai există un singur motiv pentru care ezită. Şi anume nu ştie care va fi reacţia « societăţii civile » şi cît de energică va fi ea.

Mai multe organizaţii non-guvernamentale, au dat guvernul în judecată, acuzîndu-l că a nu a lăsat destul timp pentru dezbaterea publică.

Într-o anumită măsură aceste ONG-uri au obţinut satisfacţie, deoarece au reuşit, între timp, să impună modificarea unor articole cum ar fi cele privitoare la dreptul la replică sau la protecţia vieţii private. Varianta iniţială a guvernului ar fi limitat drastic libertatea presei.

Cu toate acestea coaliţia « societăţii civile » se declară profund nemulţumită de evoluţia dezbaterii. Victor Alistar, de pildă, directorul executiv al organizaţiei Transparency Internaţional România a declarat că neajunsul cel mai grav al acestor proiecte de coduri ar fi acela că propun « norme străine spiritului românesc ». Ceea ce s-ar traduce prin faptul că « nu s-au inspirat din nevoile societăţii româneşti ».

În realitate, codurile au suferit destule modificări în comisiile parlamentare care le apropie în bună măsură de spiritul public din România. De exemplu Codul civil interzice căsătoriile între homosexuali şi nu recunoaşte căsătoriile de acest tip perfectate în străinătate. O altă prevedere legată de familie stabileşte posibilitatea ca soţul care nu este vinovat de ruperea mariajului să primească despăgubiri, în cazul în care căsătoria a durat cel puţin 20 de ani.

De asemenea Codul penal a adoptat o prevedere care interzice avortul după 24 de săptămîni de sarcină şi alta care reincriminează incestul.

Deputaţii şi senatorii care au participat la dezbateri au apreciat că iniţiatorii codurilor au adoptat prevederi prea liberale faţă de spiritul public din România şi care ar fi avut consecinţe negative asupra unei societăţi şi aşa tulburate de o tranziţie bruscă şi lipsită de repere solide.

Autor : H.P. DW-Bucureşti

Redactor : Robert Schwartz