Dimensiunea socială a Europei

Ministrul muncii şi al problemelor sociale Franz Müntefering doreşte ca în aceste şase luni cît Germania deţine preşedinţia turnantă a Uniunii Europenes să insiste intens asupra includerii în legile europene a standardelor sociale.

“Europa trebuie să recunoască dimensiunea sa socială“, a declarat Franz Müntefering, cu prilejul Reuniunii informative a miniştrilor europeni ai muncii şi problemelor sociale, ieri la Berlin. Ministrul german al muncii şi problemelor sociale este convins că Uniunea Europeană trebuie să-şi fixeze şi obiective comune clare în privinţa politicii sociale şi să definească precis, ce înseamnă să prestezi o muncă de calitate remunerată ca atare.

Flexibilitate şi siguranţă

Comisarul european de resort Vladimir Spidla a constatat că angajaţii nu doresc în nici un caz să fie stabilite şi mai multe reglementări la Bruxelles, ci doar ca cele existente să fie corect aplicate. Reprezentanţii salariaţilor din clasa de mijloc cer Bruxellesului să se implice în această politică lăsată deocamdată doar pe seama guvernelor naţionale. In discuţie se află şi noţiunea de „flexicurity“ ce se referă atît la flexibilitate cît şi la siguranţa locurilor de muncă.

Dintre salariaţii europeni doar 60 la sută au un loc fix de muncă, un loc neconcediabil. Ceilalţi au joburi parţiale, fiind angajaţi de firme specializate pe medierea unor locuri de muncă pe termen limitat, plătite mult mai prost decît cele permanente. Mulţi lucrează fără asigurări sociale şi stau permanent cu teama de a nu avea cu ce-şi achite cheltuielile fixe lunare, dacă nu-şi mai găsesc de lucru. La Reuniunea de la Berlin s-a cerut să se pună accentul mai mult pe calitatea muncii şi mai puţin pe flexibilitate.

Situaţia este diferită în ţările Europei

De fapt termenul „flexicurity“ încearcă să exprime ambele calităţi, atît flexibilitatea cît şi siguranţa locului de muncă. In timp ce în Nordul Europei asigurările sociale funcţionează şi în cazurile locurilor de muncă pe termen limitat, în sudul continentului situaţia este precară în această privinţă. Problemele sunt aşadar dificile, acest lucru reieşind şi din reacţiile faţă de Carta principiilor de bază, dată publicităţii de Spidla în toamna trecută privind normele sociale şi de muncă. Ea a stîrnit imediat mari controverse în rîndul patronatului şi sindicatelor.