Din interese de partid, românii şi bulgarii sunt bănuiţi de intenţii frauduloase

"Dreptul de care dispun toţi cetăţenii UE, anume de a lucra oriunde doresc în spaţiul comunitar este un principiu de bază european", atrage atenţia, în debutul dialogului la DW, Rebecca Harms. Astfel cetăţenii din ţările mai sărace ale UE au posibilitatea de a-şi înbunătăţi nivelul de trai.

Totodată, europarlamentara ecologistă avertizează faţă de impresia pe care o creează creştin-socialii bavarezi referitor la cetăţenii români şi bulgari. "Forţând dezbaterea pe această temă din raţiuni de politică de partid, exagerând problemele pe care libera circulaţie a forţei de muncă le-ar putea genera, se ignoră un amănunt pe care îl atestă experienţa anilor trecuţi, acela că dreptul UE în cauză aduce beneficii întregii Uniuni".

E îndreptăţită teama că noii veniţi - românii şi bulgari - vor abuza de sistemele sociale germane? Rebecca Harms admite că sistemele sociale din Germania funcţionează "cu siguranţă mai bine decât cele din România sau Bulgaria, dar nu sunt nicidecum singurele de acest fel din Uniunea Europeană. Abuzuri pot exista oricunde şi, evident, că acestea creează probleme. Dar e absolut greşit, ca din interese de partid, să te legi de două ţări şi să-i bănuieşti pe toţi cetăţenii acestora de intenţii oneroase. În plus, altfel decât sugerează CSU, nici nu e aşa de uşor să accesezi ajutoarele sociale".

Unele oraşe şi comune, de pildă din Bazinul Ruhr (confruntate deja cu un număr mare de migranţi români şi bulgari), sunt preocupate de mai multă vreme de aceste chestiuni şi caută soluţii. Cu ce aşteptări sosesc aceşti migranţi în Germania? De ce fel de sprijin au nevoie al început? Din care fonduri europene ar putea fi finţate aceste ajutoare? Cum poate fi sprijinită integrarea lor în societatea germană şi cum pot fi ajutaţi migranţii să-şi găsească o locuinţă? - la astfel de întrebări, explică Rebecca Harms, se caută răspunsuri la nivel local. Se pare, însă, că la nivel federal şi de land, mai ales în Bavaria, responsabilii politici nu şi-au pus încă astfel de probleme, fiind acum complet nepregătiţi. E evident că goana după voturi, prin aţâţarea spritelor, are prioritate, adaugă eurodeputata ecologistă.

Şi ce s-ar putea face la nivelul UE? Harms e de părere că ar trebui să se întreprindă mai mult pentru reducerea sărăciei, pentru creşterea nivelului de trai al minorităţilor, pentru ca aceastea să aibă perspective mai bune de viitor, de pildă în ţări cum sunt România şi Bulgaria. "Eu nu cunosc decât foarte puţini oameni, care-şi părăsesc ţara şi familia fără a avea motive bine întemeiate".

Rebecca Harms se aşteaptă ca această campanie iniţiată de CSU contra migranţilor români şi bulgari, care sporeşte teama în rândul germanilor, să-şi aibă continuitatea în campania electorală pentru alegerile europene din luna mai.

Harms critică şi propunerea lansată de colegul ei din Parlamentul European, creştin-democratul Elmar Brok, care a propus expulzarea imigranţilor care accesează ajutoare sociale în Germania şi înregistrarea amprentelor acestora pentru a-i împiedica să revină. Prin astfel de intervenţii şi Brok "îi pune la stâlpul infamiei pe cetăţenii României şi Bulgariei, sugerând că ar avea intenţii frauduloase".

În finalul discuţiei purtate la DW, europarlamentara ecologistă aminteşte că, potrivit datelor statistice, "bulgarii şi românii fac parte dintre europenii cel mai bine integraţi pe piaţa germană a muncii. Având profesii dintre cele mai diverse, ei nu împovărează sistemele sociale germane. Dimpotrivă. În plus, esteuropenii, în general, reprezintă un enorm ajutor pentru casele de asigurări medicale şi de îngrijirea bătrânilor pentru că lucrează în aceste domenii, adesea, din păcate, pentru mult mai puţini bani decât germanii. Există şi mulţi germani care, pe cale legală sau ilegală, profită de pe urma lor".