1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Din nou despre schimbarea guvernului

Horaţiu Pepine24 noiembrie 2014

Opinia „poporului” despre schimbarea de guvern, aşa cum reiese ea dintr-un sondaj realizat după 16 noiembrie; nuanţări şi posibile explicaţii.

https://p.dw.com/p/1Ds8A
Imagine: AFP/Getty Images/D. Mihailescu

Un sondaj de opinie şi-a propus să răspundă la preocupările legate de schimbarea guvernului. E vorba de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES , care pune întrebări detaliate privind felul în care românii văd viaţa politică a doua zi după alegeri.

Aşa cum se întâmplă de fiecare dată când alegerile sunt percepute ca o victorie a societăţii întregi şi nu doar a unei singure grupări politice, a apărut şi după 16 noiembrie un mare val de optimism. O largă majoritate pare încredinţată că ţara a revenit pe o direcţie mai bună şi că multe lucruri se vor schimba în bine pe viitor.

Percepţia publică a basculat pur şi simplu: înainte de alegeri, abia 24% apreciau că ”direcţia este bună”, în timp ce după alegeri procentul a sărit la 55%. În pre-campanie, 73% spuneau că ”direcţia este greşită”, iar după alegeri opiniile dezaprobatoare au scăzut sub jumătate (34%).

Această transformare se datorează poate şi unei contaminări afective, aşa cum susţine sociologul Vasile Dâncu, care arată că o parte a celor nehotărâţi, şi chiar a celor înfrânţi, a trecut emoţional de partea învingătorilor. În România, această labilitate afectivă, ar fi mai mare decât în ţările Europei occidentale.

De exemplu, din comparaţia numerelor, derivă, logic, faptul că nu mai puţin de 10% dintre cei care l-au votat pe Victor Ponta au declarat ulterior că l-ar fi votat pe Klaus Iohannis.Se manifestă aşadar un soi de ”oportunism” afectiv, care sporeşte mult efectul unei victorii electorale. În primele zile de după alegeri, nu doar 54% din votanţi, ci o majoritate mult mai largă a societăţii îl aclamă pe Klaus Iohannis.

Toate aceste preliminarii sunt necesare, căci ele ne arată în ce măsură ne putem încrede în cele ce urmează. Întrebarea cea mai relevantă din punct de vedere politic a fost următoarea: ”Unele voci din cadrul PNL cer demisia lui Victor Ponta din funcţia de premier pentru a fi instalat un guvern PNL. Dumneavoastră sunteţi de acord cu acest lucru, pentru schimbare, sau în dezacord, pentru că nu e bine ca un partid să aibă toată puterea?”

Răspunsurile arată aşa: ”Sunt de acord”, 32% şi ”Nu sunt de acord” 62%. Reiese de aici că peste două treimi dintre români preferă ca guvernul actual să rămână în funcţie. Faptul că într-o ambianţă publică atât de favorabilă alegerii candidatului PNL, transfigurată de sentimentul că s-a produs ceva important, 2/3 dintre cetăţenii cu drept de vot (doar cei din ţară) preferă stabilitatea este uimitor.

Am putea ridica o obiecţie: întrebarea conţine în partea a doua o sugestie nelalocul ei: ”pentru că nu e bine ca un partid să aibă toată puterea”. În prima parte, se spune neutru, ”pentru schimbare”, ceea ce ar fi trebuit să atragă în partea a doua tot o formulă neutră cum ar fi, de exemplu, ”pentru stabilitate”. Iată un motiv pentru care rezultatele sondajului ar putea fi exagerate. O manipulare regretabilă s-a strecurat în chestionar.

Totuşi sondajul conţine şi alte date care confirmă sensul general favorabil stabilităţii. Corelând toate informaţiile, am putea spune că pare plauzibil ca peste 50% dintre cetăţenii cu drept de vot să prefere o schimbare treptată şi nu una bruscă. De exemplu 91,3% dintre cei care l-au votat pe Victor Ponta se opun schimbării de guvern (logic!), dar şi 45,4% din cei care l-au votat pe Klaus Iohannis se opun la rândul lor. Chiar dacă majoritatea celor care l-au votat pe Klaus Iohannis ar dori o schimbare imediată de guvern, totuşi o parte însemnată a lor ar recomanda mai multă răbdare.

Şi mai există un fapt, care ar putea explica situaţia aceasta, oarecum, paradoxală. Dacă încrederea în noul preşedinte Klaus Iohannis este foarte ridicată, nu la fel stau lucrurile cu Partidul Naţional Liberal. Astfel 82% dintre români sunt încrezători că noul preşedinte îşi va respecta promisiunile (cu siguranţă da, 29% şi probabil da, 53%). Dar în acelaşi timp abia 35% au încredere (multă şi foarte multă) în PNL, în timp ce 62% nu au încredere (puţină+foarte puţină+deloc). Încrederea în PSD este şi mai coborâtă (21%), dar alternativa nu pare în acest moment suficient de convingătoare.

Şi poate că aceasta este principala problemă politică a momentului: alternativa la Guvernul Ponta nu suscită încă destulă încredere pentru a pune în mişcare o schimbare mai amplă.

Horaţiu Pepine