Din vina cui?

Nordwest-Zeitung

regretă decizia căilor ferate germane de a opri aşa-numitul proiect Stuttgart 21, un proiect mamut de construcţie în capitala landului Baden-Württemberg, una dintre cele mai importante regiuni industriale germane a unei gări subterane cu o capacitate semnificativ sporită.

Decizia a survenit în reacţie la victoria epocală a verzilor în alegerile din acest land.

Or, „acest proiect fusese adoptat în mod legitim şi democratic", relevă ziarul, „iar revocarea lui nu e un semnal de bun augur pentru alte proiecte de dimensiuni mari, realizabile pe termen lung, care au nevoie de securitate juridică şi legislativă depăşind perioada unui mandat politic".

Alte ziare salută oprirea mega-proiectului infrastructural din Stuttgart, menit să amplifice şansele de dezvoltare economică a regiunii, întrucât continuarea lucrărilor de construcţie înaintea rezultatului anunţatului referendum pe această temă, ar fi fost financiar riscantă, opinează Süddeutsche Zeitung şi Heilbronner Stimme, care cred că decizia finală în acestă chestiune se va adopta abia la finele acestei veri.

În rest, pe mulţi editorialişti germani îi amuză precipitarea cu care liberalii germani au reacţionat la severa lor înfrângere la urne, printr-o voltă rapidă şi radicală în chestiunea utilizării energiei nucleare. Mai nou, unii demnitari liberali o resping vehement, după ce au susţinut ani la rând menţinerea în funcţiune a centralelor nucleare.

Westfälische Nachrichten

şi Tageszeitung din Berlin iau peste picior înghesuiala populistă de pe strada pe care liberalii şi creştin-democraţii se depăşesc unii pe alţii spre a adopta cât mai urgent poziţiile stângii şi a se dezice cât mai rapid de energia nucleară.

Populismul constituie o problemă şi în dezbaterile privind integrarea musulmanilor. Noul ministru german de interne, Friedrich, recoltează critici virulente în stânga spectrului politic pentru insistenţa sa ca musulmanii din Germania să se delimiteze de islamiştii extremişti şi să contribuie la depistarea teroriştilor din propriile rânduri. Îl critică sever şi Frankfurter Rubndschau şi Westdeutsche Allgemeine Zeitung.

Frankfurter Allgemeine Zeitung

remarcă în context reducerea generozităţii şi înăsprirea limbajului utilizat, de-a lungul anilor, de oficialii ministerului de interne german în raport cu imigranţii musulmani.

Spaţii ample se consacră şi revoluţiei siriene, zecilor şi sutelor de victime ale regimului Assad - „o dictatură ajunsă în defensivă", după cum scrie Le Monde. Nici ziarul parizian, nici Frankfurter Allgemeine Zeitung nu cred că tiranul se va salva prin promisiunile sale de reformă, de măriri de salariu pentru funcţionari şi de sporire a libertăţii presei.

În răstimp, Comunitatea Internaţională continuă să fie certată cu privire la viitorul Libiei, regretă La Stampa din Torino, iar Corriere della Sera din Milano deplânge frica multora de perioada post-Gaddafi, o teamă „destabilizatoare", ce paralizează voinţa de schimbare democratică.

Cine poartă vina pentru persistenţa confuziei şi neclarităţilor în dosarul libian? Unii analişti i-o atribuie preşedintelui american Obama.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Alina Kühnel