Dincolo de neajunsuri, economia României va continua să crească
5 decembrie 2003Publicitate
Bank Austria Creditanstalt, desemnată cea mai solidă bancă din Austria, precum şi din Europa Centrală şi de Est, a publicat de curând raportul privind starea economică a fostelor state-satelite ale URSS. În document se arată, la nivel general, că multe dintre viitoarele state-membre ale UE au de luptat cu problemele bugetare. Valoarea amplă a cotizaţiilor la fondurile comunitare, obligativitatea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi sporirea, în parte, a cheltuielilor militare odată cu admiterea în NATO, nu lasă să se întrevadă o relaxare pe termen mediu.
În particular, preambulul raportului privind România arată că, pe fundalul unei situaţii interne relativ instabile, ilustrate mai întâi de dificultăţile pe care Puterea le-a întâmpinat în convocarea populaţiei la urne pentru a vota noua constituţie, adoptată până la urmă de puţin peste jumătate din cetăţenii cu drept de vot, apoi de demiterea, imediat după scrutin, a nu mai puţin de trei miniştri acuzaţi de corupţie, economia ţării este departe de a ieşi din criză, în ciuda certelor progrese realizate.
Astfel, în primul trimestru al anului în curs, potrivit Bannk Austria Creditanstalt, PIB a avut o creştere reală de 4,4 %, scăzând sensibil în cel de-al doilea, în jurul valorii de 4,2 procente. Menţinerea la acest nivel ridicat a fost favorizată în cel de-al doilea trimestru al anului în primul rând de consumul privat, care s-a dezvoltat în contextul expansiunii creditelor, şi al creşterii reale cu 7,4 procente a salariilor, pe fondul evoluţiei pozitive a inflaţiei. În al doilea rând, creşterea a fost stimulată de investiţiile brute în sectorul bancar. Totuşi, încetinirea dinamicii exporturilor în cel de-al doilea trimestru a influenţat negativ întreaga dezvoltare economică. În timp ce exporturile au putut să sporească în primul trimestru al anului cu 13,5 la sută - situaţie favorizată şi de rata de schimb a monedei euro -, în cel de-al doilea trimestru creşterea a fost mult mai modestă, reprezentând doar 3,5 la sută. Importurile, dimpotrivă, au avut în primul trimestru al anului în curs valoarea de 8,4 %, crescând în cel de-al doilea la 12,2 procente. Dat fiind că rezultatele negative ale sectorului extern au continuat de-a lungul următoarelor luni să tempereze indicii economici în ansamblu, fapt la care se adaugă şi slaba performanţă a sectorului agrar cauzată de secetă, se aşteaptă ca dinamica de creştere să fie pe ansamblul anului 2003 sensibil mai redusă în raport cu anul precedent. În ciuda tuturor neajunsurilor, însă, economia românească va înregistra în 2003 o creştere de 4,4 la sută, cu mult peste media la nivel internaţional.
În scopul stăvilirii într-o oarecare măsură a cererii pentru produsele de import şi a echilibrării balanţei comerciale, Banca Naţională a României a dispus creşterea treptată a dobânzii de referinţă pentru credite, înspre valoarea de 20,25 %. Cu toate acestea, slaba cerere pentru produsele româneşti pe pieţele internaţionale, creşterea cererii pentru produsele de import şi seceta vor determina, în opinia Bank Austria Creditanstalt, o augmentare a deficitului, ce va însuma la nivelul întregului an 2003 valoarea de 4,1 la sută din PIB. Spre comparaţie, prognoza privind Bulgaria plasează deficitul acestei ţări în jurul valorii de 6,1, şi cea privind Croaţia în jurul marjei de 6,9 procente.
În privinţa inflaţiei din România, pe parcursul primelor 9 luni ale anului în curs, ea a avut o valoare medie de 15,6 la sută. În august, rata inflaţiei a atins chiar cel mai redus nivel înregistrat din toamna anului 1990, data la care a debutat liberalizarea preţurilor. Totuşi, bucuria a fost de scurtă durată, fiindcă în septembrie a urmat o nouă scumpire, mai ales a energiei. Astfel, organismul financiar austriac anticipează la nivelul anului în curs o inflaţie de 15,1 la sută, cu 1,1 procente mai mult decât estimarea executivului de la Bucureşti. Inflaţia Bulgariei va reprezenta în acest an 2,5 procente şi cea a Croaţiei 1,5.
Deficitul bugetar cumulat al statului s-a cifrat în prima jumătate a anului la suma de 453 de milioane de euro, reprezentând 2,3 la sută din PIB. Deficitul s-a păstrat astfel în limitele proiecutului de buget, care prevedea la acest capitol un plafon 2,65 de procente. Proiectul de buget pe anul 2004 include un deficit de 3 la sută, însă nu este sigur că guvernul va reuşi să se limiteze la numai atât, consideră banca austriacă menţionată. Pe de-o parte, reducerea taxei pe valoarea adăugată la anumite produse şi pe de alta micşorarea contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale vor produce o diminuare a încasărilor la buget. În plus, anul viitor este prevăzută şi o creştere a investiţiilor în infrastructură, care ar putea atinge, potrivit înţelegerilor cu FMI, 0,8 la sută din PIB. Intenţia cabinetului Năstase de a reforma, începând cu 1 ianuarie 2004 sistemul fiscal, şi de a institui un impozitul unitar de 23%, aşa numita Flat Tax, a fost deocamdată amânată, pe fundalul apropierii anului electoral. În acest context, este posibil ca deficitul să depăşească anul viitor valoarea de 4% din PIB.
În concluzie, mai arată raportul, se poate afirma că dezbaterile din jurul instituirii impozitului unitar, referendumul privind modificarea constituţiei şi acuzele de corupţie aduse unor membri ai executivului au erodat fără îndoială prestigiul guvernului. Şi negocierile cu UE par să se fi împotmolit: În 2003 executivul nu a putut să încheie decât 4 capitole noi de negociere, astfel încât capitolele încheiate sunt în număr de 20 dintr-un total de 31 . Intensitatea reformelor structurale s-a mai redus, în ciuda voinţei politice, dată fiind apropierea alegerilor. Creşterea economică importantă va continua şi pe viitor, la fel tendinţa de reducere a inflaţiei. Totuşi, firma de rating Standard & Poors, a penalizat politica de reforme a Bucureştilor, incluzând România într-o clasă de risc superior.
În particular, preambulul raportului privind România arată că, pe fundalul unei situaţii interne relativ instabile, ilustrate mai întâi de dificultăţile pe care Puterea le-a întâmpinat în convocarea populaţiei la urne pentru a vota noua constituţie, adoptată până la urmă de puţin peste jumătate din cetăţenii cu drept de vot, apoi de demiterea, imediat după scrutin, a nu mai puţin de trei miniştri acuzaţi de corupţie, economia ţării este departe de a ieşi din criză, în ciuda certelor progrese realizate.
Astfel, în primul trimestru al anului în curs, potrivit Bannk Austria Creditanstalt, PIB a avut o creştere reală de 4,4 %, scăzând sensibil în cel de-al doilea, în jurul valorii de 4,2 procente. Menţinerea la acest nivel ridicat a fost favorizată în cel de-al doilea trimestru al anului în primul rând de consumul privat, care s-a dezvoltat în contextul expansiunii creditelor, şi al creşterii reale cu 7,4 procente a salariilor, pe fondul evoluţiei pozitive a inflaţiei. În al doilea rând, creşterea a fost stimulată de investiţiile brute în sectorul bancar. Totuşi, încetinirea dinamicii exporturilor în cel de-al doilea trimestru a influenţat negativ întreaga dezvoltare economică. În timp ce exporturile au putut să sporească în primul trimestru al anului cu 13,5 la sută - situaţie favorizată şi de rata de schimb a monedei euro -, în cel de-al doilea trimestru creşterea a fost mult mai modestă, reprezentând doar 3,5 la sută. Importurile, dimpotrivă, au avut în primul trimestru al anului în curs valoarea de 8,4 %, crescând în cel de-al doilea la 12,2 procente. Dat fiind că rezultatele negative ale sectorului extern au continuat de-a lungul următoarelor luni să tempereze indicii economici în ansamblu, fapt la care se adaugă şi slaba performanţă a sectorului agrar cauzată de secetă, se aşteaptă ca dinamica de creştere să fie pe ansamblul anului 2003 sensibil mai redusă în raport cu anul precedent. În ciuda tuturor neajunsurilor, însă, economia românească va înregistra în 2003 o creştere de 4,4 la sută, cu mult peste media la nivel internaţional.
În scopul stăvilirii într-o oarecare măsură a cererii pentru produsele de import şi a echilibrării balanţei comerciale, Banca Naţională a României a dispus creşterea treptată a dobânzii de referinţă pentru credite, înspre valoarea de 20,25 %. Cu toate acestea, slaba cerere pentru produsele româneşti pe pieţele internaţionale, creşterea cererii pentru produsele de import şi seceta vor determina, în opinia Bank Austria Creditanstalt, o augmentare a deficitului, ce va însuma la nivelul întregului an 2003 valoarea de 4,1 la sută din PIB. Spre comparaţie, prognoza privind Bulgaria plasează deficitul acestei ţări în jurul valorii de 6,1, şi cea privind Croaţia în jurul marjei de 6,9 procente.
În privinţa inflaţiei din România, pe parcursul primelor 9 luni ale anului în curs, ea a avut o valoare medie de 15,6 la sută. În august, rata inflaţiei a atins chiar cel mai redus nivel înregistrat din toamna anului 1990, data la care a debutat liberalizarea preţurilor. Totuşi, bucuria a fost de scurtă durată, fiindcă în septembrie a urmat o nouă scumpire, mai ales a energiei. Astfel, organismul financiar austriac anticipează la nivelul anului în curs o inflaţie de 15,1 la sută, cu 1,1 procente mai mult decât estimarea executivului de la Bucureşti. Inflaţia Bulgariei va reprezenta în acest an 2,5 procente şi cea a Croaţiei 1,5.
Deficitul bugetar cumulat al statului s-a cifrat în prima jumătate a anului la suma de 453 de milioane de euro, reprezentând 2,3 la sută din PIB. Deficitul s-a păstrat astfel în limitele proiecutului de buget, care prevedea la acest capitol un plafon 2,65 de procente. Proiectul de buget pe anul 2004 include un deficit de 3 la sută, însă nu este sigur că guvernul va reuşi să se limiteze la numai atât, consideră banca austriacă menţionată. Pe de-o parte, reducerea taxei pe valoarea adăugată la anumite produse şi pe de alta micşorarea contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale vor produce o diminuare a încasărilor la buget. În plus, anul viitor este prevăzută şi o creştere a investiţiilor în infrastructură, care ar putea atinge, potrivit înţelegerilor cu FMI, 0,8 la sută din PIB. Intenţia cabinetului Năstase de a reforma, începând cu 1 ianuarie 2004 sistemul fiscal, şi de a institui un impozitul unitar de 23%, aşa numita Flat Tax, a fost deocamdată amânată, pe fundalul apropierii anului electoral. În acest context, este posibil ca deficitul să depăşească anul viitor valoarea de 4% din PIB.
În concluzie, mai arată raportul, se poate afirma că dezbaterile din jurul instituirii impozitului unitar, referendumul privind modificarea constituţiei şi acuzele de corupţie aduse unor membri ai executivului au erodat fără îndoială prestigiul guvernului. Şi negocierile cu UE par să se fi împotmolit: În 2003 executivul nu a putut să încheie decât 4 capitole noi de negociere, astfel încât capitolele încheiate sunt în număr de 20 dintr-un total de 31 . Intensitatea reformelor structurale s-a mai redus, în ciuda voinţei politice, dată fiind apropierea alegerilor. Creşterea economică importantă va continua şi pe viitor, la fel tendinţa de reducere a inflaţiei. Totuşi, firma de rating Standard & Poors, a penalizat politica de reforme a Bucureştilor, incluzând România într-o clasă de risc superior.
Publicitate