Diplomaţie şi zăngănit de arme

Tonul se înăspreşte între Rusia şi occident, dar canalele diplomatice sunt menţinute deschise. Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a calificat ilegal referendumul programat pentru duminică, referitor la ieşirea estului şi sudului Ucrainei de sub autoritatea guvernului de la Kiev. La capătul unei întâlniri avute cu înalta reprezentantă a UE pentru politică externă, Catherine Ashton, Kerry a subliniat: "respingem cu hotărâre tentativa ilegală de scindare a Ucrainei". Ambii responsabili s-au declarat de asemenea în favoarea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, în cazul în care criza nu va fi rezolvată.

În răstimp, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, îl primeşte la Kremlin, pe preşedintele OSCE, Didier Burkhalter. Principala temă de discuţii este organizarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, programate pentru 25 mai. Burkhalter, care este şi preşedintele Elveţiei, a cerut înainte de a se deplasa la Moscova, o încetare a focului în Ucraina.

OSCE intenţionează să trimită în Ucraina 1000 de observatori, care să monitorizeze modul de desfăşurare a prezidenţialelor. Membră a OSCE, organizaţie bazată pe principiul consensului, este şi Rusia, care poate astfel bloca orice decizie pe care o socoate nefavorabilă. Între sarcinile principale ale organizaţiei se numără prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor şi monitorizarea alegerilor.

Potrivit presei, violenţele din estul Ucrainei au mai făcut o victimă. Alţi trei pro-ruşi au fost răniţi în cursul atacării unui post de control aflat în apropierea oraşului-port Mariupol. Anterior, separatiştii ocupaseră primăria. Potrivit martorilor oculari, în oraş se înregistrează în continuare schimburi de focuri, în apropierea unei baze militare.

În cadrul alianţei NATO se analizează posibilitatea întăririi prezenţei militare în estul Europei, ca urmare a înrăutăţirii relaţiilor cu Rusia. Potrivit comandantului suprem al alianţei, generalul american Philip Breedlove, staţionarea permanentă de trupe în ţări care au frontieră comună cu Rusia "este o opţiune, dat fiind comportamentul Moscovei". O decizie va fi luată însă abia la reuniunea din septembrie, a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre.

Breedlove a mai declarat că ţările NATO şi-au diminuat cheltuielile militare după încetarea războiului rece, fiindcă au văzut în Rusia un viitor partener. Dar, odată cu anexarea Crimeei, "a devenit clar că această percepţie s-a schimbat în situaţia actuală". Rusia "nu se comportă ca un partener", iar pentru a face faţă noilor solicitări, NATO trebuie să-şi verifice "capacitatea de reacţie, pregătirea de luptă şi poziţionarea trupelor", a mai evidenţiat generalul american.

După implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina şi după anexarea Crimeei, NATO şi-a întărit prezenţa în ţări membre din est, cum ar fi Polonia sau statele baltice, cu trupe, aviaţie şi nave de luptă.