Directiva Bolkestein aprobată în variantă modificată

Prin directiva concepută în anul 2004, Comisia Europeană îşi propunea şă deschidă graniţele pentru comercianţii independenţi şi pentru meseriaşii din diferite domenii. Comisarul din vremurile acelea, Fritz Bolkestein, visa o liberalizare completă, şi a devenit astfel subiectul criticilor vehemente din partea sindicatelor şi a social democraţilor. Aceştia acuzau posibilitatea de afirmare a unui dumping pe piaţă şi de reducere a drepturilor angajaţilor.

Directiva Bolkestein a fost şi ea responsabilă pentru acel „NU” hotărât al francezilor cu ocazia referendumului pentru constituţia europeană. Fostul guvern federal german a plecat urechea în anul 2005 la revendicările sindicaliştilor, şi a renunţat complet la proiectul liberalizării serviciilor. Iar instituţiile europene s-au văzut nevoite să negocieze un compromis, după demonstraţiile din primăvara acestui an. Acest compromis a fost aprobat de Parlamentul European cu o zi în urmă.

Formula actuală a directivei prevede că prestatorul de servicii beneficiază de normele tarifare şi ale dreptului muncii în vigoare din ţara în care îşi desfăşoară activitatea. Aşadar, renumitul instalator polonez va trebui să lucreze în Germania pe bani nemţeşti şi după reguli nemţeşti, spune europarlametarul socialist Arlene McCarthy, preşedintele Comisiei de resort.

Excepţii şi speranţe

În realitate, aceste servicii sunt prestate de foarte multă vreme. „Fiecare cunoaşte la Bruxelles pe cineva, care cheamă la lucru un instalator din Polonia, Ungaria sau Estonia”. Poate face chiar muncă la negru. Speranţele se îndreaptă către o reglementare a pieţei serviciilor, astfel încât cleintul să aleagă dintre ofertanţi din întreaga Europă, care respectă la rândul lor aceleaşi norme unitare.

Mari domenii, precum îngrijirea bătrânilor, a copiilor şi construcţia de locuinţe sociale sunt însă exceptate din noul proiect al directivei. Iar statele membre mai pot invoca o serie întreagă de alte excepţii, cum ar fi colectarea gunoiului sau transportul în comun. Nici pentru massmedia, jocurile de noroc şi sectorul bancar nu se aplică noile prevederi.

Comisarul european Charlie McCreevy subliniază că drepturile angajaţilor nu sunt restrânse în nici un fel, şi, speră el, va contribui la crearea de noi locuri de muncă. „Toţi suntem de acord, că trebuie să sprijinim mai intens sectorul serviciilor, crede McCreevy şi adaugă, „proiectul legislativ împlineşte acest deziderat.”

Ecourile noului proiect

Numeroase piedici birocratice din calea comerţului transfrontalier, multe dintre ele absurde, vor fi de asemenea îndepărtate. Directiva de relocare a anagajaţilor pe o perioadă determinată în alt stat membru al Uniunii nu este afectată de fel de noul proiect Bolkestein. În schimb, Asociaţia întreprinzătorilor economici europeni a criticat la Bruxelles noul demers, spunând că nu reprezintă nici un impuls pentru dezvoltarea comerţului cu servicii. Din contră, cadrul legislativ este acum mai nesigur, atât pentru clienţi, cât şi pentru ofertanţi.

Asociaţia europeană a sindicatelor a salutat totuşi numeroasele excepţii ale directivei din domeniile sociale şi de interes public. Rezultatul noilor norme de reglementare a serviciilor nu va putea fi evaluat decât abia la sfârşitul anului 2009. Până atunci vor trebui cei, în curând, 27 de membrii ai Uniunii Europene să transforme noul text Bolkestein într-o lege cu aplicare naţională.