Discordii „europene”

Aceasta este şi ideea centrală a articolului de fond apărut azi pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Dincolo de chestiunea solidarităţii financiare între regiunile bogate şi cele sărace ale unei ţări, pentru Uniunea Europeană ar fi fatal ca într-una din ţările fondatoare ale comunităţii să fie curmat tocmai principiul solidarităţii. Decît că – scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG - în Belgia spre deosebire de Elveţia, mecanismele solidarităţii nu se întemeiază pe consensul naţional, Belgia nefiind, în pofida structurii sale federale, o naţiune din” proprie voinţă”. Chiar dacă există o identitate belgiană, loialităţile specifice faţă de fiecare comunitate lingvistică sunt trainice. Această fisură internă nu va facilita aflarea rapidă a unei ieşiri din dilemă.

Dar cum Bruxelles este şi capitala Uniunii Europene, cea mai bună şansă de a sparge cercul vicios al antagonismelor flamando-valone îl reprezintă procesul unificării europene care să acorde însă regiunilor Europei un grad sporit de autonomie, ceea ce promite să dureze…conchide cotidianul elveţian citat.

Pentru menţinerea celor 23 de limbi oficiale în Uniunea Europeană se pronunţă şi comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban, care nu întrevede în recurgerea la o singură limbă cu statut de „lingua franca” , engleza în ocurenţă, o soluţie acceptabilă nici pentru statele membre şi nici pentru comisie în negocieri şi în publicaţii.

Ideea este conţinută în interviul acordat de comisarul european pentru multilingvism cotidianului DIE PRESSE care titrează articolul „România trebuie să-şi continue eforturile „ . Combaterea corupţiei şi sporirea popularităţii temelor europene ar fi doar două din obiectivele pe care România ar trebui să le atingă pentru a recupera o anume rămînere în urmă la un an de la aderarea ei la Uniunea Europeană.

Politica europeană în materie de protecţie a mediului nu este totdeauna pe placul liderilor de la Berlin deşi Germania este una din cele mai vajnice militante pentru eliminarea cauzelor care duc la aşa numitul efect de seră şi încălzirea atmosferei terestre. Pe scurt, potrivit proiectului de directive al Uniunii în domeniul construcţiilor de automobile, noile vehicule vor nevoite să-şi reducă drastic emanaţiile de bioxid de carbon, ceea ce va spori preţul de fabricaţie şi de vînzare, afectînd interesele marilor concerne germane. Criticînd proiectul Comisiei, cancelara Angela Merkel şi ministrul mediului Sigmar Gabriel au apărat mai mult sau mai puţin direct, interesele industriei germane de automobile.

LÜBECKER NACHRICHTEN întrevede în această subită ”solidaritate” o erodare a credibilităţii discursurilor pe care cei doi responsabili politici le ţin în materie de protecţie a mediului.

THÜRINGER ALLGEMEINE ZEITUNG consideră că deşi impresia creată este că Italia şi Franţa, producătoare de autoturisme mici, prin intermediul Comisiei Uniunii ar dori să elimine din concurenţă Germania, în realitate nu ar fi vorba decît ca Berlinul să se ţină de cuvînt.

Pînă una alta scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG relaţiile dintre Berlin şi Bruxelles rămîn otrăvite.DIE WELT se referă chiar la "un război al concurenţei". Oricum, propunerea a semănat discordie în rîndul statelor cu vechi tradiţii în construcţia de automobile, din care motiv şi HANDELSBLATT deplînge lipsa de înţelepciune, nu numai politică , a tacticii la care a recurs preşedintele Comisiei Barroso, punîndu-i în braţe comisarului pentru mediu controversatul proiect care relevă, o dată în plus, cît de dificilă rămîne atingerea unui consens în grupul celor 27.