Discovery a revenit pe pământ

Naveta Discovery a revenit pe pământ după ce a parcurs în cele 14 zile cât s-a aflat în spaţiu peste şapte milioane de kilometri. Fascinaţia, care continuă să fie trezită de pătrunderea omului în cosmos, a cuprins şi de această dată o mare parte a opiniei publice mondiale. Interesul a fost stârnit însă mai ales de istoria recentă, de tragedia navei-gemene Columbia, petrecută în urmă cu mai bine de doi ani. Acum, după aterizarea reuşită de ieri America s-a reîntors în familia exploratorilor spaţiului.

NASA nu a folosit totuşi constructiv timpul scurs de la dramatica pulverizare a Columbiei, în timpul revenirii în atmosferă. Imediat după startul navetei Discovery, au reapărut emoţiile. Un segment important din izolaţia unui rezervor exterior s-a desprins din nou, punând temporar sub semnul întrebării soarta astronauţilor la revenirea pe pământ. NASA nu a reuşit să găsească remediu pentru această problemă, şi de aceea următoarele misiuni ale navetei au fost deocamdată sistate. Securitatea astronauţilor are prioritate absolută, şi acest fapt este demn de laudă.

Date fiind aceste probleme, există pericolul ca succesul misiunii Discovery să fie trecut în plan secund. Totuşi, cuplarea la staţia orbitală internaţională ISS a fost un succes major, la fel şi operaţiunea de reparaţie, executată în premieră de un astronaut ieşit în spaţiu. În plus, echipa compusă din şapte oameni a furnizat inginerilor NASA datele de care aveau nevoie pentru a putea remedia, spun ei, cu adevărat, defectul de la scutul termic.

Nu trebuie uitat că zborurile cosmice rămân riscante, chiar şi după 125 de misiuni spaţiale cu echipaj la bord. În vremuri ca acestea pe care le traversăm, cu lupta globală împotriva terorismului şi cu pierderile aproape zilnice în rândul trupelor Pentagonului staţionate în Irak, din ce în ce mai mulţi americani se întreabă ce rost au aceste misiuni spaţiale, costisitoare şi executate cu o flotă îmbătrînită. Răspunsul este: Toate aceste misiuni au contribuit substanţial la progresul omenirii, iar foloasele lor pe viitor nici nu se pot cuantifica încă.

Mai mult decât atât, programul spaţial european nu poate fi o reuşită decât împreună cu partenerii americani. Programul transportării în spaţiu a componentelor staţiunii orbitale internaţionale ISS cu ajutorul navetelor americane nu dispune de alternativă, cel puţin pe termen mediu. Iar parte a staţiunii ISS este şi modulul european de cercetare „Columbus”, care, fără navetele americane riscă să ajungă, nefolosit, într-un muzeu tehnic. Iată deci că există motive întemeiate pentru a felicita SUA pentru reuşita misiunii, şi pentru revenirea acasă, în siguranţă, a echipajului.