Discriminarea copilului nenăscut

Recomandarea CNCD, solicitată de Partidul Conservator, semnalează că noua lege a indemnizaţiei de creştere a copilului îi nedreptăţeşte pe aceia care au conceput deja un copil care se va naşte însă abia după 1 ianuarie 2011. Cu alte cuvinte, ar fi nedrept ca un cuplu care a hotărât să aibă un copil, bazându-se şi pe banii promişi de stat, să fie acum declasat din drepturile pe care a mizat.

Raţionamentul este corect, iar ignorarea acestui punct de vedere a provocat deja situaţiile cele mai nefireşti. Presa a fost plină de mărturiile unor mame care şi-au făcut planuri să nască mai devreme de intrarea în vigoare a noii legi ca să poată primi o indemnizaţie mai mare. Desigur, nu putem ignora discernământul individual al persoanelor, dar guvernul, prin felul în care schimbă legile de pe o zi pe alta, induce în societate un stres foarte puternic.

Este de remarcat însă că raţionamentul CNCD aduce o mare nouate în dezbaterea politico-juridică din România. Când începe viaţa unui copil? La naştere sau la concepţie? Dacă în SUA, de exemplu, întrebarea aceasta are o importanţă majoră în campaniile electorale, în România ea nu a fost pusă niciodată.

Aparent fără să-şi dea seama de toate consecinţele, CNCD acceptă ideea că ar trebui să se ia în calcul data concepţiei şi nu data naşterii pentru a se stabili anumite consecinţe juridice.

În prima parte a argumentaţiei sale, aşa cum apare ea în relatarea succintă a agenţiei Mediafax, CNCD se referă la părinţii care plănuind să aibă un copil se văd înşelaţi în aşteptărilor lor, dar, în a doua parte, CNCD se referă la copilul însuşi.

Indemnizaţia, argumentează CNCD, este potrivit jusriprudenţei recente "un drept al copilului, de care beneficiază părintele ce urmează să-l crească". Ideea devine şi mai explicită atunci cînd Consiliul afirmă că "dreptul a fost câştigat la momentul conceperii copilului, sub protecţia OUG 148 din 2005 şi ar fi contrar principiilor de drept pierderea unui drept deja câştigat". Corelarea acestor două afirmaţii, legate de copilul ca subiect de drept şi de relevanţa juridică a momentului concepţiei, are consecinţe remarcabile.

Punctul de vedere emis de CNCD este de bun simţ, dar el nu este încă destul de convingător. Dacă membrii acestui Consiliu ar trage toate consecinţele din propria argumentaţie juridică, ar afirma, explicit, că viaţa unui copil începe la concepţie şi, prin urmare, că legea Guvernului riscă, în anumite cazuri bine determinate, să fie retroactivă. Or, în această situaţie, argumentaţia CNCD ar avea câştig de cauză şi ar obţine cu uşurinţă şi validarea Curţii Constituţionale.

Autor:Horaţiu Pepine
Redactor: Rodica Binder