Discriminarea romilor continuă

Romii din Europa

Problemele romilor în Europa, sărăcia, lipsa de integrare şi problemele de educaţie cu care se confruntă această minoritate au constituit subiectul unor studii efectuate de UNICEF, şi discutate de experţi luni, 5 martie, la Berlin.

Intre 8 şi 10 milioane de romi se află în Europa. In covîrşitoarea lor majoritate aceşti oameni trăiesc în condiţii de sărăcie acută. Aproape două milioane de copii de romi din sudestul Europei îşi văd blocat accesul la educaţie, la sănătate şi învăţămînt. Iată doar cîteva din alarmentele concluzii la care au ajuns specialiştii UNICEF. Experţii au studiat situaţia din 8 ţări europene, între care România, Germania, Bosnia, Serbia şi Kosovo. Peste tot situaţia este proastă.

Să luam însă cazul Republicii Federale. In Germania trăiesc aproape 200.000 de romi. Un sfert dintre ei sunt refugiaţi din Bosnia şi Kosovo. Nu puţini suferă din pricina statutului lor neclar, expulzarea lor peste graniţe fiind posibilă în orice clipă. Dincolo de această permanentă teamă, în care se văd nevoiţi să-şi ducă existenţa şi aproape 15.000 de copii, romii continuă să fie marginalizaţi şi stigmatizaţi devreme ce nici în Germania prejudecăţile împotriva „ţiganilor” n-au devenit o raritate.

Jaza Rovska, de la şocala pentru romi Amara Kher, din Koeln, e de părere că Germania „face eforturi şi încearcă aşa cum ştie, să-i integreze pe romi. Dar lipsa lor de cunoştinţe precum şi absenţa unui cadru legislativ în această privinţă întăreşte mai degrabă izolarea romilor, decît să contribuie la integrarea lor”.

Wolfgang Benz, unul din cei mai proeminenţi experţi germani în materie de antisemitism a reliefat şi cauzele perpetuării prejudecăţilor în rîndul germanilor. Potrivit lui, „societăţii majoritare îi lipseşte voinţa de-ai interga pe aceşti oameni. Ideală ar fi”, în opinia sa, „includerea copiiilor romi în şcoli care să funcţioneze pe toată durata zilei. Acest lucru le-ar accelera cel mai mult progresul şi integrarea. In plus, ar trebui eliminată instantaneu interdicţia măsurilor de calificare profesională pentru tinerii a căror prezenţă în Germania e doar tolerată”, a mai subliniat Benz.

Alţi experţi, şi în special reprezentanţii romilor consideră că e nevoie însă de mai mult. Magdalena Lovrici de pildă, care predă şi ea la şcoala pentru copii romi din Koeln, e convinsă că legea germană antidiscriminare ar trebuie aplicată într-o mod mai riguros.

Or, deşi Germania federală şi-a atribuit de mult un cadru legislativ apt să împiedice discriminările, această lege n-a fost adoptată, în august trecut, decît sub masiva presiune a UE, care a luat de altfel şi iniţiativa adoptării ei. Noima acestei reglementări europene e clară. Legea antidiscriminare e menită să împiedice dezavantajarea unor oameni şi grupuri pe baza rasei, a originii etnice, a religiei, a vîrstei, în temeiul unor handicapuri sau al orientării sexuale. Dar aplicarea ei nu pare să fie încă optimă. In consecinţă, în opinia multor romi, Europa creşte, se extinde şi se integrează, dar pare să-i fi uitat pe romi pe dinafară.