Discuţii aprinse la Bruxelles pe marginea bugetului

Perspectivele financiare ale Uniunii Europene sunt definite pe o perioadă de şapte ani şi presupun stabilirea limitelor bugetare maxime pentru fiecare an. Pentru atingerea obiectivelor politice ale Uniunii, proiectul de buget al Comisiei Europene pentru următorii 7 ani, mai exact pe perioada 2007-2013, propune un procent de 1,14% din produsul naţional brut european (GNI gross national income) ceea ce înseamnă o valoare de 1000 de miliarde de euro. În totală contradicţie cu proiectul bugetar al Comisiei, cele şase ţări care au contribuit cel mai mult la finanţarea comunitară au declarat că nu mai pot susţine contribuţia de până acum şi au cerut o plafonare a bugetului la un procent de 1%, ceea ce înseamnă un total de 800 miliarde euro. Preşedinţia actuală a Uniunii Europene a propus o soluţie de mijloc, încercând să mulţumească ambele tabere. Un buget de 900 miliarde, echivalent cu 1,7% din produsul naţional brut. Cei 100 de miliarde ar trebui economisiţi, conform planului preşedinţiei luxemburgheze, din banii destinaţi fondurilor de dezvolare regională şi din sfera destinată concurenţei. Această propunere a nemulţumit pe toată lumea, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declarându-şi dezamăgirea pentru o eventuală limitare a fondurilor destinate dezvoltării iar statele net contribuitoare anunţând că îşi vor exercita dreptul de veto în cazul în care bugetul de austeritate cerut de ele nu va fi respectat. Aceste discuţii contradictorii între statele membre şi Comisie vor trebui să ajungă la un compromis până la data Consiliului European din 16-17 iunie, în caz contrar şansele găsirii unei soluţii comune fiind diminuate şi mai mult datorită schimbării preşedinţiei luxemburgheze cu cea britanică, Londra susţinând ferm diminuarea cheltuielilor bugetare la procentul minim de 1%.
România şi Bulgaria au participat pentru prima dată la lucrările reuniunii informale a Consiliului de Miniştrii de la Bruxellles, prezenţa lor fiind receptată cu interes de statele Uniunii Europene, în ciuda actualelor dificultăţi.

Mihai Razvan Ungureanu, prezent la lucrări a declarat: „Trebuie remarcat că toţi cei care au luat ieri cuvântul în cadrul conclavului din Consiliu şi-au exprimat satisfacţia pentru faptul că vedeau la aceeaşi masă şi pe reprezentanţii statelor- observator, viitoare state membre şi au susţinut în mod clar ca aceste doua state, România şi Bulgaria, să intre în calculul financiar viitor fără a suferi vreo pierdere faţă de ceea ce s-a hotărât pentru ele.”

Mihai Răzvan Ungureanu crede ca trebuie găsită o soluţie echitabilă care să respecte implementarea politicilor şi principiilor europene, în special cel al solidarităţii care nu ar fi în contradicţie cu cel al competitivităţii. O scădere semnificativă a finanţării pe baza unui proiect defectuos de repartizare a resurselor financiare ar putea pune în pericol principiul coeziunii, este de părere ministrul de externe al României.
Ar mai trebui remarcat că Franţa şi Irlanda au declarat că nu vor accepta ca subvenţiile agricole directe din 2007 să se împartă din pachetul stabilit deja pentru cele 25 de state membre, preferând oferta unor subvenţii separate României şi Bulgariei. În actualele condiţii rămâne de văzut dacă cuantumul cheltuielilor directe pentru subvenţii agricole oferite României şi Bulgariei va fi păstrat neschimbat, sau vor surveni limitări bugetare - o discuţie valabilă numai în cazul aderării celor două ţari la data preconizată, 1 ianuarie 2007.