Dispare susţinerea pentru UE în forma ei actuală

Şefa executivului german, Angela Merkel, i-a adresat preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, apelul să accepte verdictul pe care Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) îl va da privitor la alegerile prezidenţiale din Ucraina. Într-un interviu acordat ziarului Saarbrücker Zeitung, Merkel a declarat: "Aştept ca Rusia să respecte evaluarea, obiectivă fără îndoială, a OSCE, cu atât mai mult cu cât această ţară este membră a organizaţiei". Cancelarul german a evidenţiat de asemenea că OSCE va monitoriza scrutinul de duminică din Ucraina cu ajutorul uneia din cele mai ample misiuni de observare din istoria sa. Merkel a dezvăluit de asemenea că a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în cursul acestei săptămâni, ocazie cu care a subliniat importanţa apropiatului scrutin. "Totuşi, în ciuda unei invitaţii în acest sens, Rusia a renunţat să trimită la rândul ei observatori în cadrul misiunii OSCE", a spus Merkel. Întrebată de motivele care au declanşat conflictul din Ucraina, lidera Uniunii Creştin Democrate a explicat: "Aparent, liderilor ruşi le vine greu să accepte că Ucraina, ţară suverană, merge pe un drum propriu, pe care singură l-a ales". Totuşi, Ucraina trebuie să aibă dreptul să decidă singură ce vrea, să aibă inclusiv dreptul de a încheia acorduri cu UE, a mai adăugat Merkel.

Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează importanţa alegerilor europarlamentare pentru sistemul politic din Marea Britanie, anticipând următoarele: " Sunt de aşteptat efecte dintre cele mai grave. Chiar dacă rezultatul europarlamentarelor nu poate fi echivalat cu voinţa cetăţenilor în urma unor alegeri generale la nivel naţional, formaţiunea euro-sceptică Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) va juca de acum înainte un rol proeminent în politica britanică, înspăimântând şi mai mult vechile partide. Pe viitor, partidele tradiţionale vor fi obligate să ofere o convingătoare replică la agitaţia împotriva elitelor şi a universului lor politic, atât de populară în rândul unei părţi considerabile din electorat."

Şi ziarul De Telegraaf care apare la Amsterdam comentează alegerile europarlamentare, în condiţiile în care acestea s-au desfăşurat deja în Olanda. "Masivul absenteism înregistrat la urne spune multe despre încrederea populaţiei într-o Europă care s-a demascat pe parcursul ultimilor ani. Neîncrederea în elita politică şi în felul ei de a vedea Europa, procedura nedemocratică de luare a deciziilor, risipa care se face prin întreţinerea celor două sedii ale Parlamentului European - unul la Bruxelles, altul la Strasbourg - precum şi înspăimântătoarea criză din zona euro, nu au contribuit la sporirea entuziasmului pentru UE. (...) În consecinţă, electoratul şi-a prezentat ieri la urne sancţiunile şi aşteaptă ca Europa să devină mai realistă. UE ar trebui să se ţină la distanţă de o uniune politică, să nu adopte politici de apărare şi fiscale comune, dar mai ales să renunţe la noi runde de extinere. UE nu va mai avea susţinere dacă va continua să meargă pe aceeaşi cale. Susţinerea a dispărut deja."

Referitor la relaţiile sino-ruse, impulsionate de semnarea unui acord energetic de miliarde, cotidianul Münchner Merkur consideră: "În timp ce China şi-a asigurat rolul de superputere economică la nivel global, Rusia, acest gigantic rezervor de materii prime, este presată de criza din Ucraina să-şi redefinească poziţia. În contextul unui climat politic otrăvit între Rusia, UE şi SUA, Putin are nevoie de China - şi de afacerile cu această ţară!- pentru a arăta lumii şi concetăţenilor săi că Rusia nu dă doi bani pe UE şi îşi poate găsi oricând prieteni în altă parte. Aşadar principalul câştigător al crizei din Ucraina a devenit China, care se poate bucura de gaz rusesc în condiţii nesperat de bune şi îşi poate extinde raza de acţiune în politica internaţională. În schimb, nu este clar dacă Putin va avea de profitat pe termen lung de pe urma acestei reorientări. Probabil el se va vedea privat de asistenţă europeană pe drumul transformării Rusiei într-un stat industrializat modern".