1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Distrugerea coaliţiei portocalii zdruncină situaţia din Moldova

Vitalie Călugăreanu, Chişinău10 iulie 2006

Distrugerea coaliţiei portocalii de la Kiev ar putea zdruncina situaţia politică din Republica Moldova şi riscă să compromită regimul anti-contrabandă instituit, începând cu 3 martie, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Mai mult, analiştii politici de la Chişinău anticipează o slăbire dramatică a vectorului comun al ţărilor GUAM de integrare europeană în cazul în care Viktor Ianukovici va prelua funcţia de premier al Ucrainei.

https://p.dw.com/p/B1MB
Imagine: DW

Mediul politic şi presa de la Chişinău au urmărit cu emoţie negocierile privind reunificarea coaliţiei portocalii de la Kiev, în pericol aflându-se noul regim vamal instituit cu multă dificultate pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. În perioada protestelor organizate de regimul separatist de la Tiraspol împotriva noului regim vamal, care obligă exportatorii din stânga Nistrului să se înregistreze la Chişinău, Viktor Ianukovici a pledat, în repetate rânduri, pentru anularea noului regim vamal. Ca să dea senzaţia unei catastrofe umanitare în regiunea separatistă, Partidul Regiunilor condus de Viktor Ianukovici a trimis, în acea perioadă, în Transnistria trei camioane cu ajutor umanitar. Prin urmare, este greu de crezut că în cazul unei eventuale accederi a lui Ianukovici în funcţia de premier, Ucraina va continua să exercite presiuni de ordin economic asupra regimului transnistrean. Mai ales dacă ţinem cont şi de recentele dezvăluiri apărute în presă despre o presupusă încrengătură a unor firme ucrainene, patronate de persoane din anturajul lui Ianukovici, cu anumite structuri de spălare a banilor din Transnistria.

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă din Chişinău, Igor Boşan, susţine totuşi că în cazul în care Ianukovici va ajunge în funcţia de premierul al Ucrainei, acesta va trebui să găsească un punct de echilibru între interesele Rusiei şi ale UE, dar fiind faptul că UE s-a implicat în mod deschis în soluţionarea diferendului transnistrean prin semnarea Planului de acţiuni UE - Republica Moldova. Viitorul organizaţiei GUAM s-ar pomeni însă, potrivit analistului politic, într-un real pericol.

„Schimbările care s-au produs la Kiev vor avea un impact asupra relaţiilor cu Republica Moldova, însă acest impact se va face vizibil nu imediat ci, în câteva luni de zile. Aici mă refer mai mult la procesele care au loc în cadrul GUAM şi în Comunitatea Opţiunii Democratice. Adică, vectorul comun al ţărilor GUAM spre integrarea europeană va fi slăbit dramatic. Cât priveşte regimul vamal, cred că aici lucrurile nu vor evolua foarte dramatic din start. Mai cu seamă, dacă Ianukovici va fi numit prim-ministru, va trebui să găsească un punct de echilibru între interesele Rusiei şi ale UE, iar UE, prin Planul de acţiuni UE – Republica Moldova s-a implicat în mod deschis în soluţionarea conflictului, iar schimbarea regimului vamal, care în mare măsură a fost influenţat şi promovat de UE rămâne pe agenda Bruxelles-ului şi nu cred că paşii Kievului vor fi foarte pripiţi aici. Mai cu seamă că în conformitate cu Constituţia Ucrainei, preşedintele are prerogative în ceea ce priveşte politica externă, iar relaţiile cu vecinii fac parte din această prerogativă”.

Liderul social-liberal de la Chişinău, Oleg Serebrean, este, însă, de altă părere. Potrivit lui, numirea lui Ianukovici în fruntea Guvernului de la Kiev va zdruncina situaţia politică din Republica Moldova. Serebrean atrage atenţia asupra pericolului că odată cu schimbarea configuraţiei politice ucrainene – regimul vamal anticontrabandă, instituit pe segmentul transnistrean ar putea să înceteze să mai dea roade. Marele pericol este, însă, altul. Liderul PSL a declarat că „schimbările de macaz de la Kiev ar putea să conducă şi la anumite modificări de atitudine în rândul clasei politice din Republica Moldova. Şi nu doar a comuniştilor”, - a precizat el, - argumentând prin faptul că ultima şedinţă a Parlamentului Republicii Moldova a demonstrat că, practic, toate grupurile parlamentare din actualul Legislativ nu susţin ideea abandonării CSI”.