1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Doar o furtună într-un pahar cu apă?

Helen Whittle/ Rodica Binder12 septembrie 2012

Istoria recentă a demonstrat că decernarea unor premii literare sau filozofice poate da nu doar satisfacţii ci provoca şi scandaluri. Cel mai recent l-a iscat atribuirea premiului Adorno profesoarei Judith Butler.

https://p.dw.com/p/167Cq
Die US-amerikanische Philosophin und Literaturwissenschaftlerin Judith Butler (l) betritt am Dienstag (11.09.2012) an der Seite des Frankfurter Kulturdezernenten Felix Semmelroth (r, CDU) die Paulskirche in Frankfurt am Main, um den Theodor-W.-Adorno-Preis entgegenzunehmen. Die Auszeichnung ist mit 50 000 Euro dotiert und wird seit 1977 alle drei Jahre von der Stadt Frankfurt vergeben. Nach der Bekanntgabe hatte es Proteste von jüdischer Seite gegeben. Der Zentralrat der Juden in Deutschland warf der ebenfalls jüdischen Intellektuellen vor, sie rufe zum Boykott gegen Israel auf und halte Hamas und Hisbollah für legitime soziale Bewegungen. Butler sprach von einer Denunziation und einem Missverständnis. Foto: Frank Rumpenhorst dpa/lhe +++(c) dpa - Bildfunk+++ pixel
Imagine: picture-alliance/dpa

Cine a fost Thedor W. Adorno? Pentru cine nu ştie sau a uitat: un filozof german, născut la 11 septembrie 1903 la Frankfurt pe Main, decedat în 1969, fiu al unui tată evreu convertit la catolicism şi al unei mame italience. Combatant activ împotriva naţional-socialismului, a fost nevoit în 1934 să ia calea exilului. Revenit în locurile de baştină după război, s-a numărat printre membrii de seamă ai reputatei „Şcoli filozofice de la Frankfurt”. În 1951, sceptic faţă de orice formă de manifestare a naţionalismului, lansează în lucrarea sa, consacrată criticii culturii şi societăţii, interdicţia de a mai scrie poezii după Auschwitz.

Oraşul natal al lui Adorno decide ca, la fiecare trei ani, de ziua naşterii filozofului, în incinta nu mai puţin celebrei Paulskirche din Frankfurt pe Main, unde este atribuit an de an în octombrie şi Premiul Păcii, cu prilejul Tîrgului de Carte, să fie decernat unei personalităţi de seamă în lumea literelor şi filozofiei Premiul ce poartă numele filozofului, în valoare de 50 de mii de euro.

În acest an, juriul a hotărît să acorde distincţia lui Judith Butler, profesoară de literatură comparată, teorie literară şi retorică la Universitatea Berkeley. Precum fusese la vremea lui patronimul premiului, şi Butler este acum o vajnică activistă politică, care şi-a creat un renume în lumea academică prin studiile consacrate identităţii şi orientării sexuale iar în cercurile intelectuale şi politice a stîrnit deja aprige controverse prin criticile aduse politicii statului Israel în Orientul Apropiat.

Judith Butler este de asemenea o susţinătoare activă a mişcării BDS – Boycott, Divestment and Sanctions, care vizează penalizarea neagresivă a Israelului.

Cum era de aşteptat, decizia acordării Premiului Adorno unei intelectuale evreice dar adversară a statului iudeu a stîrnit în Ţara Sfîntă dar şi în organizaţii şi comunităţi evreieşti din lume o profundă dezamăgire şi nemulţumire. În paginile cotidianului „Jerusalem Post”, profesorul Gerald Steinberg de la Universitatea Bar Ilan a cotat organizaţia pe care Butler o sprijină drept "întruparea modernă a antisemitismului".

Şi Comunitatea Evreilor din Germania şi-a exprimat net dezacordul faţă de decizia Juriului de a onora tocmai o adversară înveterată a Israelului. Pentru Stephan Kramer, secretarul general al Consiliului Central al Evreilor din Germania, acordarea Premiului ce poartă numele unui filozof care a fost nevoit să ia calea pribegiei din pricina nazismului este un pas greşit.

La avalanşa de critici care s-au făcut auzite încă înaintea momentului decernării distincţiei, Butler a dat publicităţii pe siteul evreiesc de ştiri „Mondoweiss” o amplă luare de poziţie. Laureata s-a arătat profund rănită de criticile dure la adresa ei şi le-a cotat drept „o tactică care vizează reducerea oamenilor la tăcere”.

Butler consideră cu totul eronată tendinţa de a cota criticile aduse politicii statului Israel drept expresie a antisemitismului iar atunci cînd ele sun exprimate de evrei de a le interpreta drept o formă a urii de sine.

De asemenea, Butler a deplîns faptul că unele din declaraţiile pe care le-a făcut au fost scoase din context şi fals interpretate. Dată fiind originea mea, este foarte important pentru mine, ca evreică, să mă pronunţ împotriva tuturor formelor de rasism şi injustiţie şi să le combat, a mai menţionat Judith Butler.

În răstimp, s-au făcut auzite şi vocile car susţin legitimitatea atribuirii premiului Adorno universitarei americane. Marlene Streeruwitz, scriitoare austriacă membră a juriului Premiului Adorno, şi-a exprimat consternarea produsă de valul de proteste, pe care le-a comparat cu o „stigmatizare” a laureatei, lăudînd-o pe aceasta pentru imensa ei operă şi pentru luările de poziţie extrem de diferenţiate şi complexe faţă de situaţia lumii.”

Reputatul istoric militar Michael Wolffsohn a declarat pentru Deutsche Welle că întreaga controversă i se pare a fi mult zgomot pentru nimic.

S-ar putea să aibă dreptate, dar nu trebuie dat uitării în actualul context nici scandalul declanşat de poezia lui Günter Grass, în care laureatul Nobelului pentru Literatură a criticat Israelul. Şi nu ar trebui omis nici că acordarea Premiului Adorno lui Judith Butler intervine într-o perioadă în care relaţiile germano-israeliene sunt deja suficient de încordate.