Doctorie sau lăcomie? Despre epidemia restructurărilor la concernele germane cu profit

Planurile de restructurare ale concernului bavarez de automobile BMW sunt cunoscute de la sfârşitul anului trecut. Acum însă s-au pronunţat pentru întâia oară cifrele exacte - e vorba de peste 8000 de posturi. Acelaşi paradox, de profituri record asociate cu disponibilizări masive, apare şi la producătorul de detergenţi şi adezive din Düsseldorf, Henkel. Şeful companiei, Ulrich Lehner, explică:

"Trebuie să ne adaptăm evoluţiile care se prefigurează la orizont şi asigurăm viitorul întreprinderii de pe o poziţie solidă".

Reacţie în lanţ

Cu o zi înainte (26.02.2008) anunţase concernul electronic Siemens desfiinţarea a 7000 de locuri de muncă în diferite ţări, aproape jumătate dintre ele în Germania. Producătorul de utilaje MAN intenţionează, de asemenea, să transfere pe parcursul următorilor 15 ani nenumărate locuri de muncă în ţări cu venituri mai joase. Concernul mamă al băncii Dresdner-Bank, Allianz, a anunţat la rândul lui desfiinţarea a 450 de locuri de muncă. Cel mai mare producător de subansamble auto, Continental, va renunţa la 2000 de angajaţi ai subsidiarei VDO. Nemaivorbind de Nokia.

Progresele tehnologice şi diviziunea muncii

Cum se face că toate concernele care vor să restrângă numărul angajaţilor lor, se bucură în acelaşi timp de profituri imense. Ce justifică atunci măsurile drastice de restructurare ? Economistul-şef al băncii Deutsche Bank, explică : "Desfiinţarea locurilor de muncă sigur că nu este generată de profiturile companiilor.

Este vorba de evoluţiile tehnologice şi de diviziunea muncii în plan global, factori care sunt modificabili, respectiv trebuie modificaţi. Consider că în trecut nu ne-am adaptat într-o serie de domenii importante la eventuale modificări. Iar acum aceste modificări au devenit de aceea stringente, deoarece condiţiile cursului de schimb s-au schimbat la rândul lor în mod radical".

Probleme tipice zonei Euro

Germania continuă să producă raportat la cursul actual de schimb încă prea scump. Norbert Walter :

"Dar aceasta nu este o problemă specific germană. Este un fenomen tipic pentru zona Euro".

Penurie de absolvenţi ai ştiinţelor exacte

Un alt aspect ciudat este faptul că în timp ce toate aceste concerne desfiinţează nenumărate locuri de muncă, ele îşi dispută cu disperare inginerii şi alţi absolvenţi ai ştiinţelor exacte. Acest al doilea paradox încurajează bănuielile că întreprinderile se plâng probabil totuşi fără motiv.

Norbert Walter califică această bizarerie drept o adevărată catastrofă, pe fundalul publicării de către o comisie de experţi a unui studiu dezastruos despre evoluţia studiilor academice în Germania. În cinci ani vor lipsi pe piaţa muncii 100 000 de absolvenţi ai ştiinţelor exacte şi ingineri. Creşterea economică va fi desigur puternic afectată de această evoluţie.

În paralel, ţările esteuropene, China sau India le oferă academicienilor lor o formaţie profesională tot mai performantă iar tinerii academicieni sunt flexibili şi super-ambiţioşi, în condiţiile unor pretenţii salariale mult mai modeste decât cele ale germanilor.