Doi ani de la debarcarea talibanilor: întoarcerea "studenţilor Coranului"?

Au trecut doi ani de la îndepărtarea lor - însă talibanii se află în plină contraofensivă. Forţele americane şi aliaţii acestora nu au reuşit, în lunile ce au urmat atentatelor din 11 septembrie 2001, să elimine definitiv gruparea radicală islamistă. Care, între timp, recucereşte teren în sud-estul Afghanistanului. Normalitatea nu se încadrează în actualul peisaj afghan. În care, iată, a apărut şi prima victimă din rîndul militarilor români dislocaţi în coaliţia anti-teroristă: un subofiţer aflat într-un convoi ce revenea de la misiune umanitară. Unul dintre autorii ambuscadei în care militarul român şi-a pierdut viaţa a fost identificat, însă deocamdată nu au fost comunicate detalii suplimentare.

Aniversarea a doi ani de la căderea regimului taliban din Afghanistan a fost întîmpinată cu ameninţări venite din partea unui personaj care a demonstrat, în trecut, că nu se limitează doar la avertismente. Gulbuddin Hekmatyar, preşedintele Partidului Islamist (Hisb-e-Islami) a calificat drept o mare eroare a Europei sprijinul acordat Statelor Unite în misiunea ISAF din Afghanistan. Europenii, americanii şi regimul condus de Hamid Karzai şi-ar fi dorit, probabil, urări ceva mai amicale la aniversarea a doi ani de la căderea Kabulului. Deşi înţeleg foarte bine: nu este vremea celebrărilor. Mai ales acum, cînd radicalii "studenţi ai Coranului" încep să recucerească poziţii cheie - iar adepţii lui Hekmatyar se alătură tot mai des miliţiilor talibane. Liderul partidului islamist fusese responsabil pentru vărsarea de sînge dinaintea instalării regimului taliban iar întoarcerea sa din exilul iranian nu anunţa nimic bun. Hekmatyar nu are mai nimic în comun cu talibanii - decît ura faţă de americani şi faţă de regimul Karzai, susţinut de Statele Unite.

În Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a devenit limpede un trist adevăr: Afghanistanul este, iarăşi, scena luptelor dintre diverşi lideri locali, dintre războinicii de profesie ai regiunii. Dar aceasta a fost, ani de zile, normalitatea Afghanistanului. În atari condiţii, guvernul legitim nu are nici o autoritate dincolo de limitele Kabulului şi, în consecinţă, îşi caută sprijijn din partea şefilor regionali - uneori, figuri extrem de dubioase. Hekmatyar refuză categoric să discute cu oamenii lui Karzai. Aceştia nu au nici urmă de putere. Pe de altă parte, însă, cu cît mai dificil se descurcă Statele Unite în irak, cu atît prind mai mult curaj adversarii acestora din Afghanistan.