Dreptate, justiţie, morală putere şi bani

Dreptatea şi justiţia sunt două lucruri diferite dar ambele au de-a face cu morala.ă aşa stau lucrurile rezultă şi din încinsele dezbateri care s-au iscat în Germania referitoare la salariile supradimensionate ale managerilor şi la sacrificiile tot mai dureroase pe care patronatul le cere salariaţilor pentru a putea menţine locurile de muncă ale acestora. Salariile uriaşe ale managerilor nu se justifică la ora actuală prin performanţele excelente ale firmelor pe care aceştia le conduc scrie FRANKFURTER RUNDSCHAU azi, relevînd concomitent şi cît de neîntemeiat este argumentul că piaţa îşi are propiile mecanisme de autoreglare şi că prin urmare lucrurile se vor îndrepta de la sine. Nu demult un laureat al premiului Nobel pentru economie profesorul american Stieglitz le atrăgea liderilor politici mult prea încîntaţi de liberalism atenţia asupra faptului că statul trebuie să -şi asume la nevoie, un rol discret dar eficient în echilibrarea mecanismelor pieţii. Inafară de aceasta consideră OFFENBACH POST oricine este întru totul de acord ca salariile managerilor dar şi ale slujbaşilor de rînd să fie direct proporţionale cu succesele firmei. Numai că din culisele politicii dar şi de pe scenă, nu se face auzită nici o propunere constructivă menită să calmeze spiritele şi să normalizeze situaţia.DIE WELT atacă tocmai relaţia dintre morală şi conştiinţă în contextul dezbaterii generate de salariile supradimensionate ale managerilor, schiţînd următorul portret socio economic al Germaniei: în republica federală bogaţii nu au lobby.Valoarea clasei sociale cu potenţial creator este suspectă.Iar gîlceava în jurul salariilor managerilor distrage atenţia de la situaţia de fapt şi anume : excesele salariale ale elitei economiei private sunt derizorii în comparaţia cu apetitul şi forţa cu care statul devoră şi risipeşte banii contribuabililor." Am încheiat citatul.Dezbaterile din Germania au aflat ecou şi peste Rin căci LES DERNIERES NOUVELLES D ALSACE nu fără oarecare abia camuflată satisfacţie constată că şi pentru germani se încheie acum epoca unei existenţe tihnite îndestulate şi comode, sub imperativul dur al legilor globalizării şi sub vîntul rece care suflă dinspre Europa de răsărit.

Semnalăm - înainte de a aborda şi restul temelor zilei reflectate în ziarele germane şi străine - cu titlu pur informativ dar în contextul drasticei politici bugetare pe care o practică echipa cancelarului Schroder că tot azi pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG un articol de fond intitulat "Vocea Germaniei şopteşte" , atrage atenţia asupra efectelor cu totul pernicioase tocmai în plin proces al globalizării şi extinderii Uniunii Europene, a reducerii fondurilor alocate tocmai postului nostru de radio DEUTSCHE WELLE.

Dar să revenim la temele stringente ale actualităţii. Zidul de protecţie israelian continuă să suscite cele mai diverse reacţii în urma rezoluţiei ONU, care pentru Scharon aşa cum notează HANDELSDBLATT - nu valorează nici măcar cît hîrtia pe care a fost redactată chiar dacă 150 de state au aderat la textul ei.Iar faptul că traseul zidului despărţitor şi chiar construcţia în sine a fost criticată chiar de către Washington, este şi el dat uitării. MINDENER TAGEBLATT atrage atenţia asupra faptului că existenţa zidului despărţitor a redus numărul atentatelor teroriste comise de palestinieni şi că deşi problematică sub aspect moral existenţa zidului slujeşte intereselor de securitate ale statului Israel, interese în favoarea cărora şi politicienii germani pledează pe bună dreptate. Si de aceea conchide ziarul citat , obiecţia realistă care ar trebui făcută privitor la existenţa zidului de protecţie ar putea fi următoarea: intersele de securitate nu au voie să fie impuse fără reţineri în detrimentul populaţiei civile palestiniene lipsită de apărare.

Revenind la rezoluţia ONU cotidianul britanic THE DAILY TELEGRAPH relevă discrepanţa dintre tonul sever al rezoluţiei la adresa Israelului şi acel ezitant atunci cînd în discuţie este adusă situaţia tragică din Sudan .Acest discrepanţă este scandaloasă opinează ziarul britanic. Si cotidianul elveţian NEUE ZURCHER ZEITUNG critică tirania majorităţii - referindu-se desigur la aceeaşi rezoluţie fără a omite însă faptul că şi poporul palestinian are dreptul la existenţa unui stat aşa cum rezultă din rezoluţia adoptată de adunarea generală ONU( la 29 noiembrie 1947).Pe scurt in contextul dezbaterilor de moment, ziarul DER STANDARD conchide: "Dreptul informaţional trebuie reformat."

Rodica Binder