Biserica ortodoxă - o religie a pedepsei

De sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august, 30.000 de credincioşi au participat la slujba de pomenire la Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj. Cu patru zile înainte, un grup de credincioşi dintr-o localitate din Sălaj a pornit pe jos, conform unei tradiţii, pentru a ajunge la mănăstirea unde se află o icoană a Sfintei Maria, despre care credincioşii ştiu că e făcătoare de minuni. În primele atestări, de acum trei secole, se arată că icoana a lăcrimat trei săptămîni. Mulţi dintre cei care s-au rugat la icoană şi au atins-o spun că s-au vindecat de boli, că au trecut peste necazuri mari în familie, că li s-au împlinit anumite dorinţe.

La alte mănăstiri, călugării, preoţii şi pelerinii s-au rugat să plouă, după o secetă de două luni. După două zile, în aproape toată ţara a plouat, în unele zone cu vijelii şi grindină. În Suceava, de pildă, peste 1.000 de credincioşi, zeci de preoţi împreună cu arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor au ieşit pe străzile Sucevei şi s-au rugat să-i scape Dumnezeu de secetă. A plouat.

Mulţi români cred în biserică în măsura în care se aşteaptă să li se întîmple minuni. Nu pentru împăcarea cu sine, nu pentru îmbogăţirea sufletului, ci pentru a primi rodul concret al rugăciunilor lor. Rugăciunea a devenit, în multe cazuri, o monedă de schimb.

Un studiu realizat de IRES şi publicat recent arată că 96% dintre români cred în Dumnezeu, în timp ce doar 75% dintre ei consideră că religia înseamnă adevăr. "Adevărul vă va face liberi" se pare că nu îi preocupă pe mulţi, de vreme ce Dumnezeu este însuşi adevărul. Acelaşi studiu relevă că 69% dintre participanţii la studiu se roagă cel puţin o dată pe zi, iar 27% de mai multe ori pe zi. Nu e sigur dacă răspunsurile sînt sincere, şi dacă acestea nu se reduc la crucile pe care românii le fac atunci cînd trec prin faţa unei biserici.

Studiul IRES mai livrează un răspuns contradictoriu. Astfel, 63% dintre credincioşi consideră că politicienii care nu cred în Dumnezeu nu ar trebui să ocupe o funcţie publică. Dar majoritatea politicienilor sînt votaţi de alegători care ştiu că mulţi dintre ei au acumulat averi ilicite, că nu au călcat nici o dată într-o biserică, credinţa pentru ei reducîndu-se la a-şi sfinţi vilele şi maşinile de lux.

Alte statistici arată că tot mai puţini români trec pragul bisericilor pentru a participa la slujbele religioase şi că tot mai mulţi critică preoţii, comportamentul acestora în biserică dar şi în viaţa privată.

Biserica ortodoxă este o religie a pedepsei, prin care Biserica şi preoţii manipulează societatea. Această realitate ar putea fi schimbată doar prin implicarea preoţilor în cerinţele şi nevoile comunităţii.