Drumul Germaniei spre Jamaica

„Dacă nu ne-ar preocupa atât de mult rezultatul alegerilor germane, s-ar concentra toată lumea asupra Coreii de Nord, care a cedat, declarîndu-se gata să-şi desfiinţeze armele nucleare”, anunţă Die Welt. Ziarul berlinez recomandă aplicarea, de către diplomaţia occidentală, a unei tactici similare în dosarul iranian. Or, următoarea ecuaţie cu necunoscute nucleare pe axa răului ce se cere rezolvată, nu va fi putea fi soluţionată prin metoda biciului şi zăhărelului, "decât sub premiza unei proxime reapropieri americano-europene", e de părere cotidianul din Berlin.

Din păcate, Germania e legată pe moment de mîini şi de picioare, şi-odată cu ea şi întreaga UE, relevă analiştii. Ziarele din toată lumea se întrec care mai de care să deplângă incapacitatea marilor partide germane de a forma o majoritate convingătoare. Analiştii dezvoltă subiectul impactului negativ, politico-economic, al situaţiei. „Singurul partid care şi-a atins obiectivele în alegeri e extrema stângă”, opinează Le Monde de la Paris.

„In ce-l priveşte, cancelarul Schroeder s-a folosit de metode nu prea corecte spre a impune anticipatele, dar n-a reuşit în schimb să obţină şi încrederea majorităţii, ci doar să confirme urâta suspiciune că nu are decât un singur ţel: să-şi păstreze puterea”, e de părere Tages-Anzeiger din Zuerich. Baseler Zeitung împărtăşeşte această opinie, scriind despre ultima luptă a cancelarului, ceea de după scrutin, în care a refuzat să se recunoască învins ca „un boxer care, după ce a fost numărat în ring, mai arde rapid cîţiva pumni aerului din jur”.

Ziarul conservator Die Welt deplânge blocajul reciproc al marilor partide precum şi greşelile comise de creştin-democraţi care şi-ar fi „pierdut rădăcinile şi baza electorală, încercând să atragă de partea lor alegători de stânga din mediul urban”. Acelaşi ziar scoate în evidenţă neajunsurile sondajelor de opinie, care s-au înşelat grav înaintea scrutinului german, reliefînd totodată şi carenţele studiilor în domeniu, în general.

In răstimp alţi analişti evidenţiază caracterul perdant al sincerităţii absolute cu care şi-a dus campania Angela Merkel. Der Standard din Viena abordează vulnerabilitatea mare a actualei şefe a Uniunii Creştin-Democrate, estimând că, dacă nu va reuşi să formeze o alianţă cu liberalii şi ecologiştii, zilele Angelăi Merkel la conducerea forţelor conservatoare sunt numărate. Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă capacitatea social-democraţilor – un partid centralizat - de a reacţiona mai rapid şi mai suprinzător la evnimente decât opoziţia conservatoare, Uniunea Creştin-Democrată structurată federal, fiind prea greoaie şi lentă la capitolul iniţiative. Ziarul explică astfel şi încercarea liderului social-democrat Schroeder de a confisca mesajul victoriei în alegeri care, în realitate, "s-au încheiat prin înfrângerea coaliţiei sale social-ecologiste". Dagens Nyheter din Stockholm conchide constatând că alegătorii i-au învins până la urmă şi pe Schroeder şi pe Merkel.

DNA de la Strasbourg se întreabă dacă Germania mai e cumva guvernabilă. El Pais de la Madrid relevă că patul politic rezultat în Germania paralizează Europa. „O umbră lungă se aşterne asupra continentului”, crede şi ziarul spaniol ABC, considerând că „Germania va trebui de acum încolo să consume foarte multă energie spre a se autoclarifica”. La Repubblica din Roma subliniază că Republica Federală e cea mai populată ţară europeană, scriind că „marea Germania n-a reuşit să decidă ce vrea să fie când va fi mare”. Nepszabadsag din Budapesta constată că „deznodămîntul alegerilor din Germania nu constituie o bucurie pentru nimeni”, devreme ce la orizont apare spectrul instabilităţii celei mai mari economii europene. Dacă politicienii germani nu vor izbuti să se înţeleagă şi să scoată ţara din lanţurile în care e acum, mulţi, scrie ziarul, „îşi vor aminti de vorba lui George Bernard Shaw, potrivit căruia „orice societate obţine până la urmă guvernul pe care-l merită”.

Financial Times din Londra enumeră sarcinile nu puţine şi nu uşoare pe care va trebui să şi le asume viitorul guvern berlinez, între care atât „relansarea economiei, reducerea şomajului şi a deficitului bugetar, cât şi reforma fiscală şi a sistemului de pensii”. Tiroler Zeitung adaugă la toate acestea îmbătrânirea societăţii germane, şi neajunsurile provocate de neadcvarea socială-economică a ţării la rigorile mondializării. Dar cine să preia aceste misiuni şi cum să fie duse la bun sfârşit în actualul blocaj politic din Bonn? Politiken din Copenhaga speră că a găsit piatra filosofală propunănd „marea coaliţie”, care „ar pune capăt paraliziei...ar putea continua reformele introduse de Schröder şi ar conferi mai multă credibilitate vocii externe a Germaniei”. Dar alţi experţi recomandă o soluţie politică în terţet, cu participarea la o nouă alianţă guvernamentală a liberalilor şi ecologiştilor, alături de creştin-democraţi, alternativă zisă "jamaicană", dată fiind culorile negru-galben-verde - ale celor 3 partide şi totodată ale drapelului statului caribian. O opţiune care, potrivit ziarului Freie Presse din Chemnitz se bucură de tot mai mulţi aderenţi.