1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Drumul lung al tunisienilor spre democraţie

15 iulie 2011

Cu exact şase luni în urmă aşa-numita Revoluţie a iasomiei din Tunisia a atins punctul ei culminant. Presiunea exercitată de demonstranţii ieşiţi în stradă la Tunis devenise atât de mare

https://p.dw.com/p/11vOA
Imagine: DW

Pe drumul spre democraţie e nevoie de multă răbdare şi tenacitate. Şi la o jumătate de an de la înlăturarea de la putere a preşedintelui Ben Ali, pe străzile tunisiene nu s-a aşternut liniştea. Sute de oameni protestează în continuare, de pildă în faţa Ministerului de Justiţie din Tunis.

"Suntem în plină criză. Revoluţia a fost înfrântă, poliţia face din nou demonstraţii de forţă. Revenim la violenţă, la dictatură", strigă unul dintre demonstranţi, în timp ce altul adaugă: "Sunt tot aceiaşi oameni în funcţie, cei care au colaborat cu clanul Ben Ali".

Dezamăgirea e mare. Faptul că fostul dictator împreună cu soţia sa au fost traşi la răspundere în faţa justiţiei pentru spălare de bani, tortură şi crimă nu ajută, totuşi, la calmarea spiritelor. Nici că Ben Ali a fost condamant, într-un prim proces, la mulţi ani de închisoare şi pedepse usturătoare de bani. Probabil pentru că procesele se desfăşoară în contumacie, ex-dictatorul tunisian şi soţia sa aflându-se în siguranţă, în exil, în Arabia Saudită.

Cu toate acestea, ceva s-a schimbat în Tunisia. Partidul fostului preşedinte, RCD, a fost dizolvat, ca de altfel şi poliţia secretă. Presa este liberă. Şi în administraţie au apărut chipuri noi. Pentru mulţi însă procesul de reforme este mult prea lent.

Economia e puternic slăbită odată ce sectorul strategic al acesteia, turismul, nu şi-a revenit încă. Plajele şi în hotelurile sunt pustii, mii de angajaţi din această branşă şi-au pierdut, începând cu luna ianuarie, locurile de muncă. Şi tocmai de o revigorare a economiei are nevoie Tunisia mai mult decât orice în momentul de faţă.

Mulţi se tem că aceiaşi potentaţi trag, din umbră, sforile ca pe vremea lui Ben Ali. Unii spun că aceştia ar susţine chiar protestele pentru a nu permite să se instaureze pacea în ţară, pentru a amâna sau bloca reformele necesare. Mai nimeni nu ştie cine se află în spatele celor peste 60 de partide, care au luat naştere de la începutul anului. De situaţia actuală ar putea profita islamiştii.

După multe tergiversări s-a căzut de acord ca alegerile pentru alcătuirea unei Adunări Constituţionale să aibă loc la finele lunii octombrie. Dar chiar dacă demersul reuşeşte, drumul tunisienilor spre democraţie va fi lung.

Autor: Alexander Göbel/ Medana Weident
Redactor: Rodica Binder