După atacurile de la 11 septembrie, numeroase ţări au făcut SUA concesii inimaginabile înainte
8 iunie 2006
NEUE WESTFAELISCHE ZEITUNG din Bielefeld, de pildă, consideră: „Fiecare caz de răpire, menţionat de Marty în raportul său, constituie o încălcare a chartei drepturilor omului şi a inalienabilelor sale drepturi fundamentale. A venit acum rândul guvernului de la Berlin să prezinte toate documentele pe care le deţine şi măsurile concrete luate, şi anume nu în faţa unei comisii parlamentare de control ci în faţa opiniei publice. Considerăm că acest lucru este obligatoriu, dacă legea fundamentală şi drepturile omului au cu adevărat semnificaţie.”
BERLINER MORGENPOST continuă: „Există nenumărate indicii care demonstrează că investigatorii se află pe calea cea bună. Este uşor de presupus că numeroase state au permis Americii acţiuni pe teritoriul lor, cu care nu ar fi fost de acord niciodată înainte de 11 septembrie 2001, dintr-o greşită interpretare a campaniei antiteroriste purtate de Washington. Astfel de compromisuri nu sunt însă permise când e vorba de apărarea drepturilor omului. Când guvernele încep să aplice standarde diferite în acest domeniu, situaţia devine periculoasă, fiindcă slăbeşte capacitatea comunităţii internaţionale de a combate încălcările drepturilor omului.”
MAERKISCHE ALLGEMEINE, care apare la Potsdam subliniază în context: „Este vorba de zboruri ale unor companii speciale, despre care se ştie că sunt folosite de serviciile secrete americane. Aceste curse au fost înregistrate normal de către autoritatea europeană de control a traficului aerian. De aceea, anchetatorul Consiliului Europei a şi putut să le numere ulterior. Dar, ce s-a aflat la bordul aeronavelor a rămas necunoscut autorităţii europene de supraveghere. De aceea, care dintre aceste curse a fost ilegală – asta nu poate şti decât CIA. Dezbaterea purtată până acum după modelul nu este onestă mai ales fiindcă serviciile secrete europene nu şi-au întrerupt niciodată cooperarea cu cele americane, în timpul crizei irakiene. Mai limpede spus, se poate bănui că europenii ştiau ce făcea Washingtonul, şi au profitat de informaţiile culese de americani.”
WIESBADENER KURIER conchide: „În cazul acuzaţiilor aduse Germaniei este vorba de cooperarea dintre serviciile secrete, despre mărturii obţinute în condiţii de presiune şi de efectuarea unor zboruri ale CIA deasupra teritoriului naţional. În toate aceste cazuri urmează a fi clarificate informaţiile de care a dispus guvernul federal şi în ce măsură poartă răspunderea. Trebuie ţinut cont de faptul că, prin tradiţie, Berlinul lasă mână liberă americanilor în privinţa bazelor militare pe care le au în Germania. Raportul Consiliului Europei este util, findcă impune reanalizarea acestei stări de fapt.”
O altă temă abordată astăzi este alegerea doamnei Charlotte Knobloch în funcţia de preşedinte al Consiliului Central al Evreilor din Germania, în locul lui Paul Spiegel, decedat în aprilie anul acesta. HANDELSBLATT din Duessledorf consideră: „Primele declaraţii ale Charlottei Knobloch demonstrează cât de importantă este o voce autentică, nu doar pentru evreii care trăiesc în Germania, ci pentru opinia publică în general. Noua preşedintă vorbeşte în continuare ca o victimă. Declaraţia ei –aceea că nu mai are valiza făcută, ceea ce înseamnă că-şi poate închipui să trăiască pe mai departe în Germania - trebuie să aibă o însemnătate specială şi astăzi, pentru toţi germanii.”
În sfârşit, cu privire la tratativele dintre Iran şi cele cinci puteri cu drept de veto din cadrul ONU plus Germania, al căror scop este dezamorsarea crizei generate de planurile atomice ale Teheranului, ziarul parizian LE FIGARO consideră: „Republica Islamică nu mai poate ignora propunerile ce i-au fost făcute, după modelul încetăţenit deja. Acum, oferta este făcută de cele mai puternice şase state ale lumii- în speţă de Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania - şi este mai cuprinzătoare decât cea propusă de troica europeană în august 2005, fiindcă se bucură de sprijinul explicit al Statelor Unite. Oricine ştie că toate celelalte teme, cum ar fi solicitarea iraniană de oferire a unor garanţii de securitate, vor ajunge să fie discutate din momentul începerii dialogului”