Durerea preţurilor la români

Cu doar câteva zile înainte de sărbătorile pascale, pe rafturile supermarketurilor aglomerate uleiul se vinde cu aproape 2 euro pe litru.

La ieşirea din magazin, oamenii, fie tineri, fie bătrâni, nu au deloc pe buze zâmbetul unui consumator mulţumit. Se plâng resemnaţi de mărimea preţurilor, ridică din umeri şi aproape că le poţi vedea coada între picioare.

Cei mai tineri amintesc preţurile din magazinele occidentale, aproape de două ori mai scăzute.

Motivele unui astfel de fenomen nu sunt cunoscute. Unii dau vina, pe bună dreptate, pe seceta de anul trecut, iar alţii pe etern maleficii parlamentari. Nimeni nu-şi închipuie însă că este victima colaterală a unui război acerb între producătorii români şi marii distribuitori.

Preţul la uleiul comestibil a crescut comparativ cu anul trecut cu 47% iar la legume şi ouă cu 24%. Producătorii agricoli români acuză vehement supermarketurile care preferă produsele ieftine de import în detrimentul celor ecologice autohtone.

De altfel, conform Ministerului Agriculturii, importurile de produse alimentare au crescut cu 40% în 2007 faţă de anul precedent, iar fenomenul îşi va păstra tendinţa şi în 2008 în condiţiile creşterii preţurilor mondiale la cereale şi orez.

Consiliul Concurenţei s-a autosesizat şi a declanşat o investigaţie care va analiza sectorul comercializării produselor alimentare, investigaţie a cărui singură caracteristică certă este perioada lungă de timp necesară finalizării. Taxa de intrare în magazin, taxa de catalog, taxa de raft, taxa de discount sunt doar câteva dintre taxele ce trebuie plătite de producător pentru a avea acces în marile lanţuri de supermarketuri.

Acestea din urmă îşi permit să impună reduceri de preţuri producătorilor, nereducând însă şi preţul la raft, care rămâne unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană în condiţiile unui nivel salarial sensibil mai mic.

Dacă motivaţiile potenţialei crize alimentare globale sunt mai complexe, motivaţia crizei preţurilor la alimentele din România este mai simplă: pe o piaţă imatură formată pe de o parte din fermieri incapabili să coopereze pentru a deveni mai puternici şi pe de altă parte din marile companii invulnerabile în faţa unui stat neputincios în a lua decizii eficiente, la mijloc cade consumatorul.

Ameţit de loviturile unui război economic de neînţeles pentru el, consumatorul român nu poate reacţiona mai mult decât o muscă lovită din senin de parbrizul unei maşini.