Eşuarea convorbirilor ar putea avea consecinţe grave

Dar şi ce urmări ar putea avea un nou eşec al tentativei de a determina Teheranul să renunţe la acest program?

SUA, Rusia, Franţa, Marea Brtianie şi China, care deţin un statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, plus Germania, soclită Iranului să pună capăt procesului de îmbogăţire a uraniului şi să permită accesul inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, AIEA, la instalaţiile nucleare iraniene, mai cu seamă cele subterane.

Teheranul ar putea să primească în schimb combustibil nuclear pentru obţinerea de energie atomică şi pentru cercetări în domeniul medical. În plus, ar urma să fie anulate sancţiunile economice internaţioanle aplicate Iranului, băuit a lucra, în secret, la construirea unei bombe atomice. Acuzaţie pe care autorităţile iraniene o resping cu vehemenţă. Programul nuclear, spun acestea, ar servi doar unor scopuri civile şi interzicerea acestuia reprezintă o încălcare a suveranităţii naţionale.

Şansele unei reuşite a reuniunii de la Istanbul sunt reduse, dar, sunt de păere cei mai mulţi observatori, continuarea convriobirilor e singura cale. John Limbert, directorul departamentului pentru Iran din cadrul ministerului de Externe al SUA, admite că până acum aceste convorbiri nu s-au bucurat de succes, dar singura alternativă este de a nu renunţa.

Cheia se află în mâinile aiatolahului Chamenei

Convorbirole cinci plus unu au loc în contextul unui conflict economic şi al unui posibil conflict militar. Mai multe ţări au sistat importurile de petrol iranian, iar băncile iraniene sunt excluse de pe majoritatea pieţelor financiare internaţioanle. Mai mult decât atât, Israelul nu exclude atacarea Teheranului din cauza programului său nuclear.

Iranul a refuzat până acum cu fermitate să dea curs revendicărilor itnernaţionale. Cu doar puţine zile înaintea începerii convorbirilor de la Istanbul, preşdintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad a avertizat că "oricine lezează drepturile poporului său va fi pus la punct şi se alege cu o palmă de nu mai ştie cum îl cheamă".

Totuşi observatorii cred că nu Ahamdinejad ci liderul spiritual al republicii Islamice deţien cheia rezolvării problemei. Chamenei nu pare a fi nicidecum interesat într-o reconciliere cu vechiul duşman. Ajungerea la pace cu SUA ar putea fi privită drept eşec al Revoluţiei Islamice şi ar duce la slăbirea regimului de la Teheran.