E bine, dar nu-i destul

Deciziile luate la reuniunea la vârf a UE de săptămâna trecută se datorează în mare măsură Germaniei. De aceea nu trebuie să mire satisfacţia guvernului de la Berlin. Ole Funke, funcţionar în Ministerul de Externe german ne-a declarat:

"Deciziile luate acum sunt de importanţă vitală pentru dezvoltarea ulterioară a uniunii monetare. Am fost dotaţi cu cel mai sever pact de stabilitate de la fondarea uniunii monetare încoace."

Diplomatul evidenţiază faptul că ţările cu datorii nu mai riscă amenzi doar dacă deficitul bugetar depăşeşte 3 la sută din PIB, ci şi dacă datoria lor totală depăşeşte 60 la sută din potenţialul economic naţional.

Totuşi, nici noul pact mai sever de stabilitate nu prevede sancţiuni automate. Consiliul European joacă pe mai departe un rol major în privinţa deciziei de sancţionare a unei ţări sau alta.

De aceea, şi noul pact se confruntă cu o problemă de credibilitate, consideră Torsten Windels, economist şef al băncii germane Nord LB: "Statele UE evită să se sancţioneze reciproc. De aceea economiştii solicită ca instanţe supranaţionale, cum ar fi Comisia Europeană sau altele, să fie acelea care să impună şi să recolteze amenzile. Or, la aşa ceva nu s-a ajuns încă."

Deci, temerea că un stat ajuns în deficit va fi judecat de alte state cu deficit, iar judecătorii îl vor trata cu clemenţă pe vinovat rămâne valabilă.

La fel de controversat este şi pactul "Euro Plus", care prevede o strânsă cooperare între ţările zonei euro în privinţa politicii salariale şi a protecţiei sociale.

Angelika Schwall-Düren, ministru regional pentru chestiuni europene al landului german Renania de Nord-Westfalia, consideră că noul pact va presupune măsuri de austeritate suplimentare. "Aceasta înseamnă mai ales economii în sfera protecţiei sociale, reduceri salariale şi economii în diversele sisteme sociale.

Din punct de vedere economic, noul pact va reduce puterea de cumpărare a oamenilor. Este o mare problemă, fiindcă oamenii vor deveni adversari ai ideii de Uniune Europeană."

La fel de critic este în această privinţă şi Thomas Fricke, economist-şef al ziarului Financial Times Deutschland. Pentru el, "Euro Plus" este o construcţie bizară: "Se pleacă de la premiza că prezenta criză a fost provocată de creşterea salariilor în anumite ţări. În parte, ceva e adevărat aici, dar nu este acesta principalul factor declanşator. Salariile cresc câteodată fiindcă economia se supraîncălzeşte."

De aceea, consideră Fricke, pactul "Euro Plus" este menit, de fapt, să deschidă calea pentru un guvern economic unitar, o idee respinsă categoric de cancelarul german Angela Merkel cu doar un an în urmă.

O altă încălcare a unui tabu este înfiinţarea unui fond permanent de salvare, începând cu anul 2013. Mecanismul European de Stabilitate (EMS) va cuprinde 700 de miliarde de euro, din care Germania va acoperi 190 de miliarde sub formă de lichidităţi şi garanţii. Fondul va fi autorizat să cumpere direct obligaţiuni emise de statele aflate în criză. De aceea, mulţi observatori consideră că s-a trecut deja la o comunizare a riscurilor, la o uniune de transfer."

Dat fiind că EMS nu prevede acordarea unor ajutoare preventive, procesele decizionale se anunţă de pe acum greoaie şi vor fi, în accepţiunea lui Thomas Fricke, o adevărată invitaţie adresată speculanţilor.

Chiar dacă Angela Merkel a declarat, la finalul reuniunii la vârf a UE, că "2011 va deveni un an al încrederii", noul ESM nu a produs o reducere a nervozităţii pe pieţele financiare.

Autori: Danhong Zhang / Ioachim Alexandru
Redactor: Petre M. Iancu