E posibil un nou val de refugiaţi?

Răspunsul la aceste întrebări nu este chiar atât de simplu. Numărul solicitanţilor de azil şi al migranţilor care ajung din Turcia în Grecia a cunoscut o prăbuşire începând cu data de 20 martie. Potrivit experţilor, fenomenul se datorează faptului că politica de azil a UE mizează pe descurajare prin închiderea rutei balcanice şi migranţii au înţeles acest semnal. Perspectiva de a ajunge de pe o insulă grecească din nou în Turcia i-a determinat pe numeroşi refugiaţi să nu mai rişte costisitoarea traversare.

Numărul refugiaţilor din centrele de înregistrare greceşti aflate în insulelel Mării Egee care sunt redirecţionaţi în Turcia este mult mai redus decât crezuseră în martie încă arhitecţii înţelegerii UE-Turcia. Din aprilie şi până la finele lunii iulie, din Grecia au fost trimişi înapoi în Turcia exact 468 de oameni. Funcţionarii UE care au pregătit perfectarea înţelegerii cu Ankara se aşteptau la mii de expulzări în acelaşi interval de timp. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit în primăvară despre "o muncă herculeană" pe care urmează UE s-o depună şi despre cea mai mare operaţiune logistică a Comisiei într-un interval de timp atât de scurt.

Planificări exagerate?

Iniţial fusese vorba ca ţările UE să trimită până la 4000 de funcţionari pentru a sprijini administraţia elenă depăşită de situaţie. Cele două organisme ale UE cu competenţe în materie, agenţia pentru protecţia frontierelor FRONTEX şi agenţia pentru azil EASO, au cerut personalul necesar din partea statelor membre. Dar, până în prezent, în Grecia nu au ajuns decât 61 de translatori, 92 de experţi în materie de azil, doi experţi pentru expulzări şi 66 de poliţişti de frontieră. În total 221 de funcţionari. Această cifră relativ redusă este însă suficientă pentru a face faţă sarcinilor existente în insulele greceşti, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. Potrivit ei, necesarul de care s-a vorbit iniţial a fost exagerat.

Procedurile de redirecţionare spre Turcia a refugiaţilor sirieni şi a imigranţilor intraţi ilegal în ţară durează în Grecia mult mai mult decât fusese anticipat. Când au ajuns la înţelegere cu partea turcă, funcţionarii europeni se aşteptau ca procedurile să dureze doar câteva zile şi maximum câteva săptămâni. Acum, patru luni mai târziu, abia s-a încheiat înregistrarea provizorie a solicitanţilor de azil, după cum a comunicat la începutul săptămânii agenţia europeană EASO. Cei înregistraţi provizoriu sunt abia acum citaţi pentru a fi înregistraţi propriu-zis şi pentru a fi audiaţi. Abia la capătul acestei noi proceduri oficiul pentru azil va decide de la caz la caz. Iar cei respinşi vor putea ataca decizia în faţa unei instanţe de apel. Următoarele proceduri vor mai dura cu siguranţă "câteva luni", după cum au comunicat EASO şi autorităţile elene.

În aşteptarea Greciei

Începând din 20 martie, refugiaţii şi imigranţii nu mai sunt aduşi din insule în Grecia continentală. De aceea, în aşa-numitele "hot-spots" s-au adunat 9399 de persoane, cu mult peste capacitatea acestor tabere. Cele două tabere Moria şi Kara Tebe din insula Lesbos, de pildă, dispun de 3500 de locuri de cazare, dar în interiorul lor se află 3800 de oameni, potrivit ziarului elen Kathimerini. Autorităţile elene au comunicat luni că în Grecia se află în prezent 57.115 de solicitanţi de azil care sunt înregistraţi provizoriu. Iar în primele luni ale anului, Oficiul elen pentru azil a finalizat abia 588 de cazuri. În context, un funcţionar european care a dorit să-şi păstreze anonimatul a declarat: "Problema nu e că UE nu oferă un ajutor suficient, ci durata lungă a procedurilor. Înghesuială se produce în faţa ghişeelor Oficiului elen pentru azil."

Banii nu constituie problema. Numai în ultima săptămână au fost transferate din partea Comisiei Europene alte milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului elen de azil. Guvernul de la Atena caută în continuare 2500 de lucrători pentru acest domeniu. Dacă deci Turcia ar refuza să ia înapoi solicitanţi de azil ale cărori cereri au fost respinse, efectele concrete la faţa locului ar fi minime. Numai efectul psihologic asupra refugiaţilor şi migranţilor care aşteaptă în Turcia să vadă ce se întâmplă dă emoţii UE. Fiindcă aceştia s-ar putea simţi încurajaţi să rişte totuşi traversarea spre Grecia, chiar dacă ştiu că nu mai au nicio şansă să ajungă mai departe în occident.

Distribuire greoaie în interiorul UE

Directul transfer al persoanelor care "au evident nevoie de protecţie" din Grecia în alte state ale UE, aşa cum a fost el convenit la summit-ul european din martie are loc, dar la scară foarte mică. Din vara anului trecut, numai 2681 de persoane au fost relocate, deşi exista aprobare pentru aproape 12.000. Şi în acest domeniu, lucrurile avansează anevoie fiindcă statele care s-au declarat dispuse să primească persoane din categoria amintită au ezitări iar procedura de selectare a acestora durează mult timp, potrivit experţilor europeni familiarizaţi cu materia.

Primarul capitalei insulei elene Kos a avertizat printr-o scrisoare guvernul de la Atena în privinţa urmărilor pe care le-ar putea avea sosirea unui nou val de refugiaţi. "Ar fi un dezastru pentru tot efortul nostru de reducere a pierderilor cu care se confruntă industria turistică", a scris primarul Giorgos Kyritsis în scrisoarea adresată premierului Alexis Tsipras. Ministrul elen pentru problemele refugiaţilor, Yiannis Mouzalas, a cerut un plan B pentru eventualitatea în care înţelegerea UE-Turcia nu va mai fi respectată. Dar răspunsul purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, a fost foarte promt: "Nu avem nevoie de un plan B. Avem un plan A care este transpus în practică", a declarat ea.

Sanepidul elen cere închiderea taberelor

Refugiaţii ar trebui să fie descurajaţi să se îndrepte spre Grecia şi din cauza condiţiilor mizerabile existente în tabere. Centrul elen pentru controlul epidemiilor (KEELPNO) a inspectat la începutul lunii iulie 16 de astfel de "hot-spots". În urma controlului, a recomandat închiderea lor fără excepţie fiindcă reprezintă un risc pentru sănătatea refugiaţilor şi localnicilor.

Poate că situaţia din Grecia se va agrava dacă Turcia va denunţa înţelegerea cu UE. Dar poate că situaţia din Grecia şi închiderea rutei balcanice sunt destul de descurajante pentru a-i determina pe migranţi să rămână în Turcia. Ce va fi? Nimeni nu poate să ştie. Nici măcar funcţionarii UE.